Institutul „Mademoiselle Mary“ – file din istoria învățământului buzoian

  Raluca Liani BANU

 Institutul „Progresul“ a mai fost cunoscut și cu numele de Institutul „Mademoiselle Mary“, condus de domnișoara Maria Hosu, fostă candidată a Institutului „Sf. Maria“ din București, care în anul 1890 înj­ghebase un pension pe bulevardul Gării. Acest pension   și-a început activitatea printr-o grădiniță de copii cu vârste între 3 și 7 ani.

   Prin cererea înaintată de către domnișoara Maria Hosu Primăriei orașului Buzău, se menționa că dorește des­chiderea unei școli pentru copii mici, cărora li se vor preda primele noțiuni în limbile română, franceză și germană pentru a fi bine instruiți pentru clasele primare. În cererea mai sus menționată, dom­nișoara Maria Hosu specifică, de asemenea, pregătirea sa în domeniu – guvernantă timp de 11 ani la diferite familii din țară, la Institutul „Sf. Maria“ din București și la pensionul domnului N. Ionescu din Buzău, atașând și un certificat de eliberat de pensionul   „Modes­tia“.

   De asemenea, domnișoara Maria Hosu a făcut o solicitare pentru deschiderea unei școli pentru copii mici în orașul Buzău și către Ministerul Instrucțiunii, menționând adresa localului de școală ca fiind strada Banu, precum și modul de repartizare a sălilor de clasă: 4 încăperi, din care 3 erau folosite pentru copii, o curte foarte spațioasă, existența a 4 mese și 8 bănci, table, jucării etc. Totodată, specifică și numărul de copii care frecventează regulat școala, 25, dintre care 2 interni, 6 semiinterni, iar restul externi. În ceea ce privește personalul, acesta era compus dintr-un profesor român, absolvent al școlii centrale din Brăila și o domnișoară absolventă a 4 clase primare din București, acesta din urmă fiind desemnată cu supravegherea copiilor.

   În anul școlar 1895-1896, Institutul funcționa cu 35 de elevi, iar în afară de cursul primar se mai predau și limba franceză, limba germană, desen și pictură.

La 1897, Institutul avea 32 de eleve externe și 3 camere de studiu – prima sală de studiu cu 14 eleve, a doua sală cu 9 eleve instalată în antreu, iar a treia încăpere, cu destinație pentru copii mici, avea 15 elevi.

   În 1899, institutul avea curs preparator – grădiniță de copii și curs primar cu 4 băieți și 6 fete și un personal compus din 5 persoane. În același an, 1899, institutul se mută pe bulevardul Crângului, în casele Tache Teodorescu.

  Ministerul Instrucțiunii comunică pentru anul școlar 1901-1902 următorul personal didactic: pentru limba română – domnul N. Popescu, absol­vent al școlii normale de învățători din București, și domnișoara Tănăsescu, absolventă a Institutului „Ote­teleșeanu“, pentru lucru   ma­nual și croitorie – domnișoara Stănescu, absolventă a școlii profesionale nr. 3 București, pentru limba franceză, germană și grădinița de copii – domnișoara Rade, absolventă a Institutului „Sf. Maria“.

   În anul 1905, Institutul „Progresul“ se mută în localul din strada Mihai Bravu, nr. 5 care avea 8 încăperi repartizate pentru grădinița de copii și cursul primar. Conform procesului verbal încheiat de medicul primar și revizorul școlar al orașului Buzău, localul destinat grădiniței de copii se compunea din 4 ca­mere, trei camere cursului primar, iar o încăpere era destinată directoarei Institutului. Numărul elevilor care frecventau școala era de 30 de elevi externi. Localul a fost avizat de Ministerul Instrucțiuni, întrunind toate condițiile pentru desfășurarea procesului didactic.

   În anul 1906, Institutul se mută în localul din strada Independenței, nr.4, compus din 8 încăperi, din care 4 săli pentru cursul primar și grădiniță și 4 săli destinate ca locuință a directoarei Institutului.

   În anul 1908, Revizoratul șco­lar Buzău anunță Ministe­rul Instrucțiunii că doamna Ma­ria Hosu a închis Institutul „Progresul“ și a părăsit localitatea.

  Deși a funcționat o perioadă relativ scurtă de timp, instituția a adus, prin profesorii marcanți, prin timpul dedicat exclusiv ghidării pa­șilor elevilor pe drumul cu­noașterii, un real suport învă­țământului românesc.

    

Raluca Liani BANU este consilier principal la Serviciul Județean Buzău  al Arhivelor Naționale