Inima, “motorul” vieţii

* O inimă sănătoasă  pompează de aproape 100.000 de ori în fiecare zi, de 35 de milioane de ori pe an şi de 2,5 miliarde de ori într-o viaţă

* O inimă sănătoasă  pompează de aproape 100.000 de ori în fiecare zi, de 35 de milioane de ori pe an şi de 2,5 miliarde de ori într-o viaţă

     Suntem un popor inimos. Toţi suntem de acord cu asta, dar în privinţa sănătăţii inimilor noastre nu putem să nu fim îngrijoraţi. Statisticile arată că ne situăm pe primele locuri în lume la mortalitatea din cauze cardiovasculare.  De altfel, şi la  nivel mondial, bolile de inimă ucid mai mulţi oameni decât următoarele patru  cauze de mortalitate însumate, în fiecare an înregistrându-se peste 17 milioane de decese în lume, în timp ce peste 150.000 de români, respectiv, 4.000 de buzoieni îşi pierd viaţa din aceleaşi cauze.

         Analiză şi prevenţie

         „Inima noastră este numită, pe bună dreptate, motorul întregului organism şi face lucruri extraordinare, deşi nu cântăreşte mai mult de 200-300 de grame. O inimă sănătoasă  pompează de aproape 100.000 de ori în fiecare zi, de 35 de milioane de ori pe an şi de 2,5 miliarde de ori într-o viaţă. Într-o singură zi, sângele din corpul nostru călătoreşte 19.000 de kilometri. Statisticile privind morbiditatea şi mortalitatea ne fac viaţa amară, dar încă putem întoarce lucrurile în favoarea noastră dacă acordăm mai multă atenţie felului în care ne protejăm inima de principalii factori de risc (ereditari sau comportamentamentali). Sănătatea inimii este indisolubil legată de starea generală de sănătate a organismului uman. De aceea, ca şi în cazul unui motor de maşină, care supraturat, neuns sau neverificat periodic se strică, la fel şi inima, suprasolicitată de factori fizici sau/şi psihici, neevaluată periodic şi netratată la timp <se opreşte>“, explică dr. Carmen Nistor, specialist în medicina familiei.

         Alimentaţia şi stilul de viaţă

     Medicii cardiologi şi nutriţioniştii susţin că nu există alimente-minune, ci doar alimente despre care s-a dovedit, în studii epidemiologice, că ajută la protejarea aparatului cardiovascular. “Vinul roşu, băut în cantitate moderată (1 pahar pe zi în timpul mesei principale), peştele (2-3 porţii pe săptămână) şi migdalele (15-20 g/zi) s-au dovedit a fi benefice. Diverse studii ne fac să sperăm că acizii graşi polinesaturaţi (PUFA) ajută la menţinerea sănătăţii inimii. S-a observat însă că persoanele şi chiar anumite populaţii care consumă peşte, ulei de măsline şi fructe cu coaja lemnoasă, respectiv, evită carnea grasă, alcoolul şi tutunul au un risc mai scăzut de boli cardiovasculare“, mai spune dr. Nistor .

     Medicul susţine însă că “procentual vorbind, este foarte greu de stabilit, la nivel populaţional şi pentru toate bolile cardiovasculare, privite în mod global, ce alimentele “minune” ar trebui consumate. “Fiecare pacient reprezintă o individualitate distinctă, de aceea este important stilul de viaţă al fiecăruia. Zi de zi ne putem ajuta inima respectând câteva principii simple: alimentaţie echilibrată cu un consum redus de sare şi grăsimi de origine animală, mişcare, evitarea factorilor de risc precum fumatul şi consumul excesiv de alcool”, concluzionează medicul specialist.

         Alimente benefice pentru sănătatea inimii

         Se pare că una din cauzele apariţiei bolilor inimii o reprezintă alimentaţia nesănătoasă, iar cele mai benefice alimente pentru sănătatea inimii sunt:

     Fulgii de ovăz –  bogaţi în acizi graşi de tipul omega-3, acid folic şi potasiu. Conţinând fibre, scad nivelul colesterolului şi curăţă arterele.

     Somonul – bogat în acizi omega-3 şi în antioxidanţi, reduce tensiunea arterială şi ajută la coagularea sângelui. Consumat de două ori pe săptămână, reduce cu o treime riscul de a muri în urma unui atac de cord.

     Avocado  – conţine beta-caroten şi lycopen, antioxidanţi foarte benefici pentru sănătatea inimii, şi ajută la arderea grăsimilor din organism.

     Uleiul de măsline –  bogat în grăsimi monosaturate, ajută la reglarea nivelului de colesterol.

     Fructele cu coaja lemnoasă – alunele, nucile sau migdalele sunt  bogate în omega-3, în grăsimi mono şi polisaturate, dar şi in fibre, constituind o sursă de grăsimi sănătoase pentru organism.

     Fructele de pădure  –  bogate în substanţe antiinflamatorii, care reduc  riscul de boli cardiovasculare, dar şi de cancer.

     Fasolea uscată –  bogată în fibre, omega-3 şi calciu. Consumată în mod regulat previne bolile de inimă.

     Spanacul –  bogat în fibre, luteină, acid folic, potasiu şi are puţine calorii. Reduc  riscul de boli cardiovasculare cu 25 la sută.

     Semintele de in –  bogate în omega-3 şi omega-6, sunt foarte benefice pentru inimă. Pot fi consumate la micul dejun, pe lângă fulgi de ovăz sau cereale integrale.

     Soia –  bogată în proteine şi scade nivelul colesterolului din sânge, reducând considerabil riscul imbolnăvirii inimii.