Încrengătura dubioasă dintre societățile care produc energia termică pentru buzoieni și furnizorul RAM

   Acum cinci ani, decidenții din Palatul Comunal și investitorii în fosta centrală energo-termică a Buzăului se întreceau în lăudat cogenerarea ca soluție miraculoasă. Pentru ce? Poate pentru a face rost de comisioane grase în detrimentul populației? Se prea poate. Răspunsul îl vom afla cu si­guranță în viitorul apropiat, când sistemul centralizat de încălzire ar putea intra în colaps chiar cu acordul tacit, poate, al administrației locale.

    Anunțat ca o mare realizare a administrației locale, grupul care produce energie în sistem de cogenerare se dovedește a fi bene­fic doar pentru cei care învârt banii publici. Și această chestiune o vom detalia în ediții viitoare.

    Pentru buzoieni nu s-a schimbat mai nimic: plătesc destul de scump, iar în curând posibil chiar mai scump decât în prezent, tocmai din cauza subvenției acordată de municipalitate care, cu fiecare an, îngroapă în datorii bugetul local, deși motivarea permanentă a primarului orașului, Constantin Boșcodeală, este menținerea unui preț scăzut pentru populație a Gigacaloriei. Și atunci, unde-i afacerea? Dacă Primăria sistează acordarea subvenției, buzoienii racordați la sistemul centralizat de termoficare s-ar putea trezi în situația de a plăti dublu sau chiar mai mult pentru pentru căldura și apa caldă pe care o vor primi.

   Cogenerarea este o metodă de producere a energiei electrice (în cazul fostului CET Buzău, cu gaze) care are drept ,,reziduu” energia termică folosită pentru încălzirea apei. Prin vânzarea energiei electrice pe piața de electricitate, se obține o ieftinire a produsului secundar – apa caldă. Soluția pare interesantă, însă în cazul unei sistări a alimentării cu gaze din diferite motive, beneficiarii se trezesc fără apă caldă pe termen nelimitat. De aceea, varianta cogenerării este, de obicei, una auxiliară în cazul ­ma­rilor aglomerări urbane.

Cogenerare. Ei, și?

   Deși prezentată cu mare tam-tam, investiția nu produce efecte benefice pentru buzoieni. În primul rând, energia termică obținută prin cogenerare poate fi doar 20 la sută din totalul produs de fostul CET pe timp de iarnă. Pe de altă parte, chiar dacă în timpul verii se produce apă caldă, aceasta nu va fi mai ieftină pentru consumatori.

   Dimpotrivă, a declarat la un moment dat chiar Vasile Munteniță, director general Ecogen Energy, producătorul de ener­gie termică al Buzăului, centrala pe gaze pusă în funcțiune în 2010, și administrator Ecogen Therm, firmă înființată la sfârșitul anului trecut având ca acționar unic Ecogen Energy (despre care vom detalia în cele ce urmează). Și atunci, unde se duc banii din vânzarea energiei electrice? În conturile Ecogen Energy, pentru capitalizare?

   În Buzău, de exemplu, potri­vit datelor ANRSC la nivelul lunii iulie 2014, prețul de producție era de 515 lei, mult peste media națio­nală, iar acum undeva cu puțin tot peste 500 de lei. În general, un preț mare al energiei termice înseamnă fie că centrala este veche și are pierderi, fie că au rămas prea puțini clienți branșați, motiv pentru care suma de plată care revine fiecăruia este mai mare. În Buzău, centrala pe gaze naturale a fost pusă în funcțiune în 2010, așa că erorile de funcționare nu ar trebui să fie pe lista problemelor. 

   Cu toate acestea, problemele sunt mai acute pentru bugetul municipalității din punctul de vedere al suportabilității costurilor.

   Consilierii municipali din Buzău au aprobat, zilele trecute, în regim de urgență, un nou împrumut pe care Primăria Buzău îl va lua de la Trezorerie, pentru a achita ­dife­rențele dintre prețul plătit de po­pulație și cel real de producție pentru energia termică. Împrumutul este de 25 de milioane de lei, și va fi rambursat de Primăria Buzău în următorii 20 de ani, cu dobânzile și comisioanele aferente. Cert este că, la un moment dat, bugetul local nu mai poate suporta o asemenea presiune și atunci undeva se va produce un scurt-circuit. Un scurt circuit care, cel mai probabil, va lovi în RAM Buzău, actualul furnizor de energie termică pentru Buzău, care, de la an la an, înregistrează pierderi semnificative, pierderi care apasă tot pe bugetul local, având în vedere că RAM Buzău este unitate în administrarea și subordinea Consiliului Local Buzău.

   Spre exemplu, zielele acestea, municipalitatea trebuie să achite ultima tranșă dintr-un împrumut făcut în iarna 2013-2014 de Ecogen Energy, ai cărei acționari sunt inclusiv CLM Buzău și RAM Buzău. Atunci, acționarii companiei care produce energie termică pentru buzoieni au hotărât să încheie cu banca FBME din Tanzania un contract pentru scontarea unor bilete la ordin emise chiar de către unul dintre cei cinci acționari ai Ecogen Energy, Regia Autonomă Muni­cipală (RAM) din Buzău. Între Ecogen Energy și RAM au existat, în ultimii ani, mai multe probleme legate de datorii neplătite la timp, ajungându-se chiar până la procese la Înalta Curte de Casație și Justiție. Datoriile au fost făcute tocmai din cauza plăților făcute cu întârziere de Consiliul Local Buzău către RAM pentru producerea și furnizarea energiei termice necesare încălzirii locuințelor populației și pentru apa caldă menajeră. Pe de altă parte, și Ecogen Energy a avut probleme în ultimii ani cu plata datoriilor către GDF Suez, astfel că au fost situații când, în plină iarnă, a fost sistată livrarea gazelor către Ecogen Energy. De câteva ori, Consiliul Local și-a pus gaj bugetul pe câțiva ani pentru unele împrumuturi necesare acoperirii datoriilor pe care le acumulase RAM către Ecogen. Potri­vit contractului de împrumut, banca din Tanzania, printr-o sucursală din Cipru, urma să sconteze, pe de o parte, două bilete la ordin cu ­va­loarea nominală în euro echivalent a 10,6 milioane de lei, scadența fiecăruia fiind în 15 septembrie 2015, respectiv 15 decembrie 2015 și, pe de altă parte, două bilete la ordin cu valoarea nominală în euro, pentru costurile de finanțare de 7,35% pe an, cu aceleași scadențe, bilete emise de Regia Autonomă Municipală (RAM) din Buzău. Mai mult, banii obținuți de la banca din Tanzania, respectiv 10,6 milioane lei echivalent în euro, sunt garantați de către Consiliul Local al Municipiului Buzău. La fel și costurile de finanțare, reprezentând dobânzi, comisioane și ,,alte categorii de costuri și, cheltuieli aplicabile”, după cum se precizează într-o hotărâre a Consiliului Local Municipal Buzău adoptată în luna noiembrie 2013 și care stabilește condițiile în care bugetul munici­piului era din nou antamat. Garantarea obligațiilor de plată se face în contul subvenției în ­va­loare de 16,25 milioane lei datorate RAM-ului de Consiliul Local pentru căldura și apa căldă furnizată buzoienilor. Garantarea obligațiilor de plată ale regiei de către municipiul Buzău se va face prin avalizarea de către municipiul Buzău, reprezentat prin ordonatorul principal de credite, respectiv primarul municipiului Buzău, a patru bilete la ordin emise de Regia Autonomă Municipală „RAM“ Buzău către „Ecogen Energy“, astfel: două bilete la ordin, având fiecare o valoare nominală în euro, reprezentând echivalentul a 5.300.000 lei, calculat la cursul Băncii Naționale a României euro/lei  din data emiterii biletelor la ordin; două bilete la ordin în euro pentru costurile de finanțare – ­va­loarea acestora nu face parte din subvenția datorată. Plata biletelelor la ordin va fi  asigurată din veniturile proprii ale bugetului local pe anul 2015, acestea având scadențe în lunile septembrie 2015 și decembrie 2015.

CAF-urile, neprofitabile pentru RAM, bune pentru Ecogen Therm

   Rareori o afacere în care sunt rulați bani publici devine nerentabilă pentru niște acționari privați. Și, totuși, afacerea Ecogen Energy Buzău, adică fostul CET, pare să fie excepția de la regulă.

   În 2014 s-a vorbit chiar despre vânzarea unui pachet important de acțiuni de la Ecogen Energy, tocmai din cauza faptului că acționa­riatul privat al socetății nu mai putea face față datoriilor acumulate către furnizorul de gaze, în urma întârzierilor cu care CLM și RAM făceau plățile pentru energia termică achiziționată.

   Un trader de gaze, firma Alpha Metal, și-a manifestat interesul pentru a cumpăra 73,48% din acțiunile producătorului de la Romelectro, ISPE și Eximprod Grup. Ceilalți acționari ai firmei, Regia Autonomă Municipală RAM Buzău (21,42%) și Primăria Buzău (5,1%),  nu își arătaseră interesul să vândă, potrivit declarațiilor lui Vasile Munteniță, președintele Consiliului de Administrație al Ecogen Energy.

   Între timp, nu s-a mai auzit nimic despre vânzare. Însă, la sfârșitul anului trecut, apare o nouă firmă având ca acționar unic Ecogen Energy. Este vorba despre Ecogen Therm care, surprinzător, începe să exploateze două CAF-uri (cazane cu apă fierbinte) de 30 Gcal/h care au aparținut RAM până în 2010, când decidenții Regiei au decis că utilizarea lor nu mai este profitabilă. La sfârșitul anului trecut însă, cineva decide că acele două CAF-uri sunt bune și profitabile, dar utilizate de o altă societate, în speță Ecogen Therm,  și pot asigura necesarul de ener­gie termică în perioada de tranziție și vârf de sarcină și, în mod excepțional, ca sursă de rezervă pentru instalațiile de producere ale Ecogen Energy SA, acționarul său unic.

   Ca urmare, imediat după înființarea acestei struțo-cămile, în ianuarie 2015 RAM Buzău încheie contract de furnizare cu Ecogen Therm, contract ce expiră în curând, fiind valabil doar un an de zile.

   De ce era nevoie de înființarea acestei noi societăți care să intre în relații comerciale cu municipalitatea, atât timp cât colaborarea dintre CLM, RAM și Ecogen ­Ene­rgy a fost una păguboasă pentru aceasta din urmă? De ce era nevoie de o nouă societate care, culmea, să aibă acționar unic o societate comercială, și care să folosească cazanele de abur de care RAM s-a descotorosit în 2010? Poate cei în măsură vor răspunde cât de curând.

Adevărul, undeva la mijloc

   Adevărul despre datorii, neînțelegeri, firme noi înființate, decidenți din Palatul Comunal care țin cu dinții de un sistem centra­lizat care se dovedește păgubos pentru bugetul orașului, este însă undeva la mijloc.

   În ciuda lipsurilor invocate, conform raportului întocmit de inspectorii Camerei de Conturi în urma controalelor efectuate la Primăria Buzău în perioada 2011-2013, s-a constatat că municipalitatea a plătit, fără nicio bază legală, către Ecogen Energy SA, suma totală de 30,342 milioane lei (303,42 miliarde lei vechi), sub formă de subvenții, în ciuda hotărârii Consiliului Local care prevede că acestea trebuie să fie acordate Regiei Autonome Municipale. Aceste plăți s-au efectuat în baza unui contract încheiat între primarul Constantin Boșcodeală și conducerea Ecogen, fără ca primul să fie împuternicit în acest sens de către Consiliul Local, singurul ablilitat, prin lege, să aprobe subvenții sau alte forme de sprijin financiar din bugetul local. Conform sursei citate, decontarea acestor sume s-a făcut fără a avea în spate facturi sau alte documente (deconturi justificative), întocmite pe numele Primăriei Buzău, care să certifice prestarea serviciilor plătite și, implicit, exactitatea sumelor de plată. Mai mult, numai în anul 2012, Primăria Buzău a achitat către Ecogen cu 2,181 milioane lei (21,81 miliarde lei) mai mult decât chiar și în contractul-cadru încheiat de primarul Boșcodeală.