Procurorii DNA Ploiești l-au săltat, ieri, în dosarul retrocedării nelegale a celor peste 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii, pe cel de numenle
căruia se leagă o altă retrocedare cu cântec din aceeași zonă a județului Buzău. Este vorba despre Alexandru Lefter, fost inspector-șef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare Focșani, despre care procurorii anticorupție de la Ploiești spun că a pretins inculpatului Gheorghe Ceteraș suma de 25.000 euro, și a primit de la acesta suma de 15.000 euro, pentru a semna și aplica ștampila instituției menționate pe un titlu de proprietate eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Buzău, dar și pentru urgentarea derulării acestei proceduri, avizarea, de către ITRSV, a titlurilor de proprietate privind terenurile forestiere fiind o condiție prevăzută de lege. Aseară, Lefter a primit mandat de arestare pentru 29 de zile.
„În continuarea comunicatelor nr. 1640 și 1652 din 19 noiembrie, respectiv 20 noiembrie 2014, referitor la retrocedarea nelegală a peste 5.000 ha pădure din județul Buzău, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele: Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând de la data de 20.01.2015, ora 18.55, până la data de 21.01.2015, ora 18.55, a inculpatului Lefter Alexandru, inspector-șef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare Focșani la data săvârșirii faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În perioada 31 mai 2011–02 iunie 2011, inculpatul Lefter Alexandru, în calitate de inspector-șef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare Focșani, a pretins inculpatului Ceteraș Gheorghe suma de 25.000 euro și a primit de la acesta suma de 15.000 euro, în scopul semnării și aplicării ștampilei instituției menționate pe un titlu de proprietate eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Buzău, dar și pentru urgentarea derulării acestei proceduri. Avizarea, de către ITRSV, a titlurilor de proprietate privind terenurile forestiere este o condiție prevăzută de lege. Inculpatului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentat, la data de 21 ianuarie 2015, la Curtea de Apel Ploiești, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, a anunțat ieri printr-un comunicat de presă, DNA Ploiești.
De numele lui Alexandru Lefter este legată, însă, o altă retrocedare cu cântec de la Gura Teghii, a peste 200 de hectare de pădure, așa-zisului moștenitor al Elenei Clăbescu, vândute rapid, după emiterea titlului de proprietate, firmei Scolopax, afacerea fiind investigată, de asemenea, de procurorii DNA de la Ploiești.
Cumpărătorul inițial a fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean, Nelu Scânteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scânteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora șefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, Alexandru Lefter și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului ,,Enigma” din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării. A doua zi după parafarea contractului de vânzare-cumpărare, grupul ,,Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.
Prețul, umflat de patru ori
În octombrie 2007, alte 280 de hectare primite de Clăbescu și-au schimbat proprietarul. De tranzacție s-a ocupat Gilda Sanda Scânteianu, membră a grupului, care, pe baza unei procuri de la Clăbescu, a vândut pădurea către alți membrii „Enigma”, în schimbul a 560 de mii de lei.
Cinci zile mai tîrziu, pădurea a fost vândută firmei Scolopax tot la un preț de patru ori mai mare: 2.251.200 lei.
Un al treilea contract a fost încheiat de Gilda Sanda Scânteianu direct cu Scolopax, pentru alte 90 de hectare, retrocedate în plus lui Clăbescu. Femeia a obținut o procură de la Clăbescu, parafată la notariatul deputatului PSD de Vrancea Ciprian Nica. De altfel, la acest notariat au fost semnate toate contractele din această afacere.
Relațiile Scolopax cu gruparea din Focșani sunt mult mai importante decât cele trei contracte. Compania Scolopax a cumpărat mii de hectare de pădure de la membrii grupării, în mai multe județe, potrivit documentelor de vînzare-cumpărare obținute de RISE Project.
De exemplu, în 2006, membrii grupării – Nicușor Cosor, Ion Alexe, Nelu Scînteianu, Alexandru Lefter, Ionel Guțan – au transferat 724,24 ha de pădure din Vrancea către Scolopax pentru suma de 8.741.577 lei.
Profit pentru paznicul statului
Lefter ar fi încasat astfel 839.191 lei, potrivit contractului. El era chiar șeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic Vrancea (ITRSV), cel care trebuia să urmărească tăierile ilegale din pădurile din peste cinci județe din Moldova. Alina Iosif, prezentă și ea în tranzacțiile din Buzău, este sora lui Lefter. Alte milioane de lei ar fi intrat în conturile familiei Lefter și din alte tranzacții încheiate cu Scolopax. Sumele nu s-au regăsit însă în declarația de avere a șefului ITRSV Vrancea.
Firma Scolopax, la un moment dat, cel mai mare proprietar privat de terenuri din România un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sutăde către universitatea americanăHarvard, prin divizia sa de investiții. Mai exact, acționarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acțiuni și persoana fizicăErnst Jonas Einar Jakobsson, Phemus Corporation fiind administratăde către șefi ai universității americane Harvard.
Reprezentantul local al companiei, DragoșLipan Secu, a fost arestat la începutul anului trecut, împreunăcu soția sa, cei doi fiind acuzați de către procurorii DNA Bihor de luare de mităși spălare de bani. Procurorii spun căreprezentantul Scolopax a crescut artificial prețul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, dupădenunțul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu. În urma scandalului iscat, cel mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax, și-a scos la vânzare, în regim de urgență, toate suprafețele pe care le-a cumpărat în ultimii nouăani. La nivelul județului Buzău, procedura de afișare a fost încheiată, însăoferta nu a reprezentat interes pentru nimeni, din moment ce asupra tranzacțiilor planează suspiciuni de fraudă.
Peste 1900 de hectare deținute de Scolopax în Gura Teghii
În județul Buzău, este vorba despre mai mult de 2700 de hectare de pădure, în 82 de loturi. Din întreaga suprafață, potrivit primarului Gheorghe Băcneanu, pe raza comunei Gura Teghii Scolopax ar deține peste 1900 de hectare. Restul ar fi în zona Lopătari.
În județul Buzău, Scolopax ar fi plecat de la circa 600 de hectare de pădure, obținute în urma unor retrocedări și tranzacții suspecte. Scolopax a fost reprezentantătot de DragoșLipan Secu. Rădăcinile tranzacției ajung pânăîn anul 2006, când unul dintre moștenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din județ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moștenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafațăde 225 de hectare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia localăGura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare. Același Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceiași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și aceastăa doua cerere.
Primăria Gura Teghii a cerut anularea primului titlu de proprietate al lui Clăbescu
Reprezentanții primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar cărestituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiatăpe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altăcerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încăpeste 300 de hectare de pădure. și aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă, de data asta, Primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la Judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate. Întreaga afacere a fost în amănunt documentatăde riseprojects.ro.
Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva, iar Direcția SilvicăBuzău, în tandem cu noul primar al localității Gura Teghii, a cerut în instanță, anularea dreptului de proprietate.
După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei.