Un dosar care vizează anularea, la cererea primarului Gheorghe Băcneanu, a titlului de proprietate asupra unei păduri de la Gura Teghii, retrocedate cu cântec, scoase din proprietatea publică într-un mod dubios și apoi tranzacționate unor personaje controversate, este tergiversat în instanță de luni de zile din cauza unei expertize care se lasă așteptată. Este vorba despre terenul forestier intrat acum doi ani în posesia grupului suedez care controlează IKEA și care și-ar fi luat măsuri de siguranță în cazul în care, ulterior tranzacției, ar pierde dreptul de proprietate asupra pădurilor.
În județul Buzău, Greengold Value Forest, actualmente S.C. I.R.I. (n.r., IKEA Resource Independence) FOREST ASSETS SRL a cumpărat 226 de hectare de pădure de la Scolopax. Suprafața a fost preluată initial de Scolopax de la un grup de procuratori din Vrancea și oameni de afaceri din Buzău. Cunoscut sub numele de ,,Grupul Enigma”, procuratorii au vândut americanilor mai multe suprafețe de teren în județele Buzău și Vrancea. Cele 226 de hectare din Buzău, localitatea Gura Teghii, au fost cumpărate de Scolopax cu 3,6 milioane de lei în 2006.
Pădurea respectivă a fost revendicată de Nicolae Clăbescu, un buzoian care a depus cereri de retrocedare pentru mai multe păduri. Conform documentelor din Arhivele Naționale, buzoianul avea dreptul la 225 de hectare, dar i-au fost retrocedate în final aproape 700 hectare de pădure.
Cam toate pădurile de Gura Teghii sunt cu probleme. Reprezentanții primăriei din localitate susțin că și această retrocedare a fost una ilegală și, împreună cu Direcția Silvică Buzău, cer anularea dreptului de proprietate. Suedezii au cumpărat exact suprafețele de teren disputate în instanță și unde compania Scolopax a fost citată în calitate de pârât, alături de procuratori. Greengold și-a asigurat o cale de ieșire în cazul în care titlurile de proprietate sunt anulate în instanță. Contractul semnat cu cei de la Scolopax are prevăzute clauze speciale prin care suedezii pot solicita restituirea prețului plătit dacă vor pierde dreptul de proprietate. Este vorba despre 2634,7412 euro/hectar la un curs e schimb de 4,47 lei/euro.
În iulie 2014, la solicitarea primarului comunei Gura Teghii, a fost repusă pe rolul Judecătoriei Pătârlagele o solicitare care vizează constatarea nulității absolute a titlului de proprietate asupra pădurii în cauză, după ce anterior o solicitare similară din 2011 a fost respinsă la aceeași instanță.
De atunci, cauza este tărăgănată, iar expertiza, care poate face lumină în acest dosar, întârzie.
Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor Buzăului către Harvard ar fi investigați de procurori pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani.
Oamenii legii s-au sesizat și au început urmărirea penală asupra faptei în cazul unor suprafețe de teren forestier care, în urmă cu câțiva ani, ar fi intrat în posesia Harvard prin intermediul firmei Scolopax. Aceste retrocedări se leagă de numele unuia dintre inculpații din mega-afacerea cu cele peste 5.000 de hectare de pădure de pe raza aceleiași comune, din cauza căreia doi foști prefecți de Buzău sunt judecați pentru fapte de corupție.
Este vorba despre Alexandru Lefter, fostul șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV) Focșani, care s-ar fi aflat și în spatele retrocedării a peste 200 de hectare de pădure de la Gura Teghii așa-zisului moștenitor al Elenei Clăbescu, Nicolae Clăbescu, vândute rapid, după emiterea titlului de proprietate, firmei Scolopax, al cărei reprezentant, care intermedia pentru Harvard cumpărarea de păduri în România, Dragoș Lipan, a fost condamnat anul trecut la trei ani de închisoare cu suspendare.
Cumpărătorul inițial al celor 226 de hectare de teren forestier, tranzacție care face obiectul unui alt dosar investigat de procurorii anticorupție, a fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean din Vrancea, Nelu Scânteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scânteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora fostului șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, Alexandru Lefter, și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului ,,Enigma“ din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării. Aceștia au plătit pentru pădure 791.000 lei. Însă, a doua zi după parafarea contractului de vânzare-cumpărare, grupul ,,Enigma“ a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei, obținând un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.
Prețul, umflat de patru ori
În octombrie 2007, alte 280 de hectare primite de Clăbescu și-au schimbat proprietarul. De tranzacție s-a ocupat Gilda Sanda Scânteianu, membră a grupului, care, pe baza unei procuri de la Clăbescu, a vândut pădurea către alți membrii „Enigma“, în schimbul a 560.000 lei. Cinci zile mai târziu, pădurea a fost vândută firmei Scolopax tot la un preț de patru ori mai mare: 2.251.200 lei.
Un al treilea contract a fost încheiat de Gilda Sanda Scânteianu direct cu Scolopax, pentru alte 90 de hectare, retrocedate în plus lui Clăbescu. Femeia a obținut o procură de la Clăbescu, parafată la notariatul deputatului PSD de Vrancea Ciprian Nica. De altfel, la acest notariat au fost semnate toate contractele din această afacere.
Rădăcinile tranzacției ajung până în anul 2006, când Nicolae Clăbescu a depus mai multe cereri, la mai multe primării din județ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moștenitorilor Elenei Clăbescu le-ar fi revenit doar o suprafață de 225 de hectare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare. Același Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceeași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și această a doua cerere.
La momentul respectiv, reprezentanții primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. {i aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la Judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate.
În 2014, pădurile tranzacționate prin Scolopax au ajuns în posesia Grupului suedez IKEA, prin intermediul fondului de investiții Greengold. Surse autorizate susțin că pădurile au fost preluate inițial de firma Greengold Value Forest, parte a fondului de investiții suedez, apoi trecute în proprietatea I.R.I. FOREST ASSETS SRL, IRI fiind acronimul de la IKEA Resource Independence.
Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu actualul primar al comunei Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate, după ce acesta din urmă a reușit să obțină rejudecarea cauzei. Procesul, care a debutat în 2014 la Judecătoria Pătârlagele, are săptămâna viitoare un nou termen. Însă cercetarea judecătorească se derulează greoi, mai ales după decesul lui Nicolae Clăbescu. Moștenitorul acestuia, Radu Eduard Clăbescu, este cel care trebuie să răspundă acum în fața instanței pentru modul în care au fost obținute pădurile respective. În dosarul cauzei apar, ca pârâți, toate pesonajele mai sus menționate ca făcând parte din așa-zisul grup Enigma: Nicușor Cosor, Mariana Cosor, Ion Alexe, Nelu Scânteianu, Gilda Scânteianu, Ionel Guțan, Silica Guțan, Alina Elena Iosif – sora fostului șef ITRSV Focșani Alexandru Lefter, judecat în dosarul „lotului Beganu“ -, soțul acesteia, Ion Iulian Iosif, dar și Scolopax. De asemenea, a fost chemată în instanță Comisia Județeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor. Interese în proces mai au și Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Gura Teghii, R.N.P. Romsilva – prin Direcția Silvică Buzău, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău, dar și o persoană fizică. Parte în proces este și actualul deținător al pădurilor obținute de Scolopax – IKEA – prin S.C. I.R.I. FOREST ASSETS SRL (FOSTă S.C. GREENGOLD VALUE FORESTS S.R.L. – GGVF), dar și S.C. GREENGOLD FUTURE TREES S.R.L.
Potrivit jurnaliștilor de la riseproject.ro, IKEA ar deține în județul Buzău 2.479 ha de pădure.
Profit pentru paznicul statului
Relațiile Scolopax cu gruparea din Focșani sunt mult mai importante decât cele trei contracte. Compania Scolopax a cumpărat mii de hectare de pădure de la membrii grupării, în mai multe județe, potrivit documentelor de vânzare-cumpărare obținute de Rise Project.
De exemplu, în 2006, membrii grupării – Nicușor Cosor, Ion Alexe, Nelu Scînteianu, Alexandru Lefter, Ionel Guțan – au transferat 724,24 ha de pădure din Vrancea către Scolopax pentru suma de 8.741.577 lei.
Lefter ar fi încasat astfel 839.191 lei, potrivit contractului. El era chiar șeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic Vrancea (ITRSV), cel care trebuia să urmărească tăierile ilegale din pădurile din peste cinci județe din Moldova. Alina Iosif, prezentă și ea în tranzacțiile din Buzău, este sora lui Lefter. Alte milioane de lei ar fi intrat în conturile familiei Lefter și din alte tranzacții încheiate cu Scolopax. Sumele nu s-au regăsit însă în declarația de avere a șefului ITRSV Vrancea.
Păduri cu probleme
La începutul lui 2014, Scolopax a oferit pădurile mai întâi către Romsilva, însă regia statului român nu le-a cumpărat, invocând lipsa de bani. Conform legii, statul are drept de preempțiune la cumpărarea de păduri din vecinătatea fondurilor forestiere aflate în proprietate publică. Scolopax a vrut să vândă statului peste 32 de mii de hectare, la un preț de 11.789 lei/hectare (adică 2.620 de euro/hectar), potrivit unui răspuns al Ministerului Mediului la o interpelare parlamentară.
Suprafața pe care Scolopax a oferit-o statului era împărțită în 910 loturi pe raza a 21 de direcții silvice din țară. Alte 3.500 de hectare nu puteau fi vândute la acel moment, susține Ministerul Mediului: ,,(…)Pentru o suprafață de 449 de hectare deținută de Scolopax în raza ocolului silvic Grivița, Galați, este consemnată interdicția de vânzare în cartea funciară, iar pentru circa 3.035 de hectare, suprafață aflată în raza Direcției Silvice Vrancea (…) există o rezoluție a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea prin care s-a constatat că respectiva suprafață a ieșit nelegal din proprietatea publică a statului.”
După eșecul negocierilor cu statul, filiala Harvard a început să vândă din păduri către grupul suedez, la un preț cu doar 6 lei mai mare pe hectar.
Pe 1 aprilie 2014, Greengold a cumpărat astfel de la Scolopax aproximativ 885 de hectare de pădure din Bihor, Botoșani, Buzău Vâlcea și Vrancea cu 10 milioane de lei.
Schema offshore și tranzacțiile dubioase
Documentele obținute de RISE Project arată un risc major pentru Harvard. Pădurile au fost preluate de Scolopax – filiala Harvard (acționarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acțiuni și persoana fizică Ernst Jonas Einar Jacobsson, Phemus Corporation fiind administrată de către șefi ai universității americane Harvard) fără ca Romsilva să le poată cumpăra înainte, pe baza dreptului de întâietate al statului la achiziția suprafețelor forestiere. Jonas Jacobsson, administratorul Scolopax, le-a cerut avocaților să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare.
Jonas Jacobsson, administratorul filialei Harvard, le-a cerut avocaților să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare. Universitatea Harvard și-a schimbat strategia din România după ce avocații angajați de Jacobsson au analizat riscul asupra proprietăților. Aproape 2.100 de hectare au fost vândute în 2011 către companiile suedezului, iar alte parcele au fost cedate unor fonduri de investiții daneze.
În 2012, Scolopax a rămas cu 32.600 de hectare de pădure în portofoliu. În paralel, Harvard a pus la punct o nouă filieră pentru afacerile din România, înființând mai multe companii în paradisuri fiscale.
Operațiunea a început discret, la finalul anului 2012, în Luxemburg, statul european al cărui regim fiscal relaxat a fost frecventat și de grupul IKEA.
Pe 8 noiembrie 2012, o nouă firmă americană, Bellflower LLC, a înființat, în Luxemburg, Greengold European Capital SA.
La rândul ei, Bellflower LLC fusese înregistrată de doar o lună în Delaware, una dintre cele mai netransparente jurisdicții din lume. Potrivit riseproject.ro, asociatul unic al companiei americane, Demeter Holdings Corporation, era un alt vehicul al Harvard, potrivit raportărilor oficiale.
În final, compania din Luxemburg a deschis, în ianuarie 2013, filiala Greengold Value Forest SRL, cu primul sediu la Sibiu, în casa unde își avea cartierul general grupul patronat de Jacobsson, administratorul filialei Harvard – Scolopax.
În noiembrie 2013, Greengold Value Forest și Scolopax au semnat un precontract pentru transferul pădurilor. O lună mai târziu, Harvard a anunțat oficial că își vinde toate pădurile din România. Harvard a cerut 84 milioane de euro, dar Romsilva a refuzat să le cumpere.
Filialele universității au mers mai departe și au parafat o primă tranzacție.
În august 2014, Greengold Value Forest SRL i-a plătit companiei Scolopax peste 2,3 milioane de euro pentru șase loturi de pădure, în suprafață totală de 881 de hectare.
Cele șase suprafețe erau disputate în instanță. În contract au fost menționate litigiile, dar cele două părți au inclus o clauză specială: cumpărătorul să poată fi despăgubit dacă pierde oricare dintre cele șase păduri. Banii au rămas în familie. Ambele companii erau controlate tot de Harvard. Treptat, Greengold Value Forest a preluat proprietățile Scolopax și le-a transferat apoi, la grămadă, către corporația IKEA. Mai puțin cele șase loturi cu probleme juridice. IKEA a refuzat să le cumpere, astfel că Harvard le-a transferat la o altă filială – Greengold Future Trees – pe care o înființase prin aceeași filieră offshore din Delaware.
Când a intrat în scenă IKEA? Potrivit www.occrp.org, la mai puțin de un an de la încheierea tranzacției de către Greengold, IKEA preia Greengold Value Forests SRL și pădurile sale și schimbă numele companiei în I.R.I. (IKEA Resource Independence) Forest Assets SRL, o companie cu răspundere limitată.
Potrivit Mediafax, conducerea IKEA a precizat că nu poate comunica prețul din cauza contractului de confidențialitate încheiat cu fostul proprietar al pădurilor, o companie privată.