„Mai e mult până departe!“. Așa se poate spune despre procesul de inventariere și emiterea titlurilor de proprietate pentru terenurile preluate abuziv în perioada regimului comunist care, la Buzău, este departe de a se încheia. Însă, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, termenul dat de guvern pentru finalizarea procedurilor s-a prelungit iar cu un an, până la 1 ianuarie 2018, tocmai pentru ca autorități locale întârziate, precum cele din județul Buzău, să poată să-și onoreze obligațiile. Ar putea fi însă și ultima prorogare a datei pe care Guvernul României a acceptat-o la rugămințile administrațiilor locale din țară.
După ani de zile de amânări, păsuiri și amenințări cu sancționarea primarilor, la Buzău lucrurile se mișcă tot încet, în condițiile în care în Ialomița procesul s-a încheiat încă din 2015.
La Buzău însă lucrurile sunt la fel ca acum șapte luni, când reprezentanții Oficiului de Cadastru atrăgeau atenția în Colegiul Prefectural că șase primării buzoiene sunt pe lista neagră. Între timp, doar două primării au reușit să finalizeze procedurile.
Potrivit situației prezentată de reprezentanții Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău în luna noiembrie 2016, în Colegiul Prefectural, șase primării erau întârziate în ceea ce privește punerea în aplicare a prevederilor Legii 165/2013.
Este cazul comunei Gura Teghii, unde nu s-a înțeles, se pare, modul în care trebuie completate anexele, ce documente și în ce mod trebuie solicitate deținătorilor de teren în vederea întocmirii documentelor conform reglementărilor în vigoare. Reprezentanții Primăriei s-au apărat, precizând că informațiile primite de la deținătorii de teren au fost incomplete și ineficiente, în special cele de la Brăiești și Nehoiu.
Și la Siriu, inventarierea a mers extrem de greu. Anexele depuse de autorități la OCPI au fost respinse, deoarece datele erau inexacte. La Chiojdu, lucrurile nu se mai mișcaseră din luna august 2015, când s-a transmis, la OCPI, email cu două anexe, care au fost verificate, dar comisia locală nu revenise cu anexele semnate.
Și la Vernești lucrurile au stagnat mult timp. Reprezentanții Oficiului de Cadastru precizau că, în ultimul an, OCPI nu a fost invitat la nicio ședință a comisiei locale de inventariere. Primăria a trimis anexele la OCPI, dar acestea nu au putut fi luate în calcul, din cauză că nu erau complete, așa că au fost restituite.
Însă, de departe, cea mai gravă situație era la Podgoria și la Pietroasele. Potrivit OCPI, Primăria Podgoria nu mai are demult contract cu un cadastrist pentru executarea lucrării de inventariere. În ceea ce privește comuna Pietroasele, reprezentanții OCPI spun că documentația nu a fost depusă la timp și nu dețin informații despre stadiul inventarierii terenurilor.
Între timp, pe lista neagră au rămas patru primării: Chiojdu, Vernești, Pietroasele și Podgoria.
Dacă, în două cazuri, documentația a fost pregătită și este în curs de aprobare, potrivit reprezentanților Prefecturii, în alte două cazuri, OCPI a constatat unele erori și deficiențe, astfel că procesul mai durează. Primarul comunei Pietroasele, Cornel Enache, spune că au fost mici probleme, dar s-au rezolvat, în timp ce primarul comunei Podgoria, Viorel Marius Chiru, spune că mai durează și că procedura nu se va finaliza în România nici în 2050.
Din cauza neîncheierii procesului de inventariere a terenurilor și a lipsei planurilor parcelare, activitatea privind emiterea titlurilor de proprietate a fost foarte slabă.
În 2016 s-au eliberat doar 46 de titluri de proprietate, pentru suprafața de 165,81 ha, din care 23 pentru terenuri agricole, cu suprafața de 68,47 ha, și 23 pentru terenuri forestiere cu suprafața de 97,34 ha.
Alte 23 de titluri de proprietate au fost eliberate în baza Legii 247/2005, pentru suprafața de 91,94 ha, din care șase pentru terenuri agricole, cu suprafața de 8,11 ha, și 17 pentru terenuri forestiere, cu suprafața de 83,83 ha.
În județul Buzău sunt înregistrate peste 18.000 de cereri de retorcedare, iar pentru a fi onorate primăriile ar mai avea nevoie de aproximativ 14.000 de hectare de teren.
Inițial, comisiile de fond funciar aveau obligația să soluționeze cererile de retrocedare a terenurilor confiscate de regimul comunist până la 1 ianuarie 2016. Prin impunerea unor termene fixe, Legea nr. 165/2013 a urmărit să asigure finalizarea procesului de restituire a terenurilor către foștii proprietari, având în vedere că acest proces a început în anul 1991. De asemenea, s-a prelungit cu un an, până la 1 ianuarie 2017, termenul de la care terenurile puse la dispoziția comisiilor locale în vederea finalizării procesului de restituire, dar nerestituite foștilor proprietari, vor trece, de drept, în Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile (denumit Fond național), administrat de Agenția Domeniilor Statului, și vor fi afectate valorificării punctelor potrivit Legii nr. 165/2013. Această măsură a fost luată, inițial, cu scopul de a determina comisiile de fond funciar să finalizeze cât mai repede procesul de restituire în natură. Terenurile care vor trece de la autoritățile locale la Fondul național vor fi afectate exclusiv valorificării punctelor acordate potrivit legii.