Un cutremur de 6 grade a distrus aproape în totalitate, miercuri dimineață, un orășel din centrul Italiei. Ce s-ar întâmpla dacă un astfel de seism ar lovi România? În țara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. Astfel, în cazul producerii unui seism major, cel puțin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, scriu jurnaliștii de la gândul.info.
Cum funcționează, în România, sistemul de alertare și cel de intervenție în caz de cutremur și ce presupune intervenția într-o astfel de situație de urgență majoră? Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sunt cele două instituții care se ocupă de alertare, respectiv evaluarea situației din teren și acțiunea propriu-zisă a echipelor de intervenție în cazul în care un seism puternic va lovi România. „Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN(chimică, biologică, radiologică sau nucleară, n.r.), căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare“, sunt vulnerabilitățile puse negru pe alb, în proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, infrastructura fiind în multe zone una „critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se mai arată în proiectul de consolidare a IGSU.
La nivelul orașului Buzău, sunt peste 40 de blocuri evaluate cu grad I de risc seismic, situate atât în zona centrală a municipiului, pe strada Cuza Vodă, zona Obor, precum și în cartierele Bălcescu și Micro14, care, în cazul unui seism puternic, ar fi printre cele mai grav afectate.
Cum arată planul de intervenție?
IGSU are, pentru fiecare județ în parte, o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din țară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce privește județele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate municipiul București și județele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Brăila, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița și Tulcea. Cea de-a două varianta ia în calcul toate unitățile administrativ-teritoriale din primul caz și, în plus, județele Argeș, Botoșani, Constanța, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Olt.
Cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din România este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem operațional de alertare seismică din Europa, al treilea din lume după cele din Japonia și Mexic și primul de detectare a cutremurelor de adâncime intermediară la nivel mondial. Datele înregistrate de REWS, aflat sub coordonarea Institutului Național de Fizică a Pământului, sunt destinate centrelor care gestionează situațiile de urgență și instalațiilor periculoase și intră în funcțiune atunci când se produce un seism de peste 4,5 grade pe scară Richter.
Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică Pământului înregistrează primele date despre un seism și le transmite principalelor instituții implicate în procesul de gestionare a situațiilor de urgență.
Seismul produs în zona Vrancea nu va fi resimțit imediat în București. „Momentul resimțirii unui cutremur este cu aproximativ 25-30 de secunde întârziat în București față de momentul producerii acelui cutremur. Timpul crește sau scade în funcție de distanță dintre epicentru și localitatea în care se resimte”, explică Alexandru Mărmureanu, șef laborator Rețea Seismică Națională, INFP. Asta înseamnă că momentul resimțirii unui cutremur la Buzău este întârziat cu aproximativ 13-15 secunde.
Însă, sistemul REWS al INFP trimite alertă cu magnitudinea seismului către stațiile din teritoriu și către centrele care gestionează situațiile de urgență din zonele în care cutremurul va fi resimțit, la trei secunde după producerea acestuia în Vrancea. „Alerta din Vrancea este trimisă după trei secunde de la detectare către stațiile din țară și către instituțiile pentru situații de urgență”, spune Alexandru Mărmureanu.
Însă, Alexandru Mărmureanu ține să precizeze că alerta transmisă din Vrancea centrelor pentru situații de urgență din țară nu se bazează pe o predicție, ci este transmisă după ce seismul s-a produs, iar stația din Vrancea are datele inițiale referitoare la acesta: „Timpul de alertare nu se bazează pe o predicție. Alertarea nu se realizează înaintea producerii cutremurului. Seismul este produs, este detectat în zona epicentrală, deasupra cutremurului, la suprafața pământului. Acolo se calculează foarte repede datele – magnitudine, adâncime – și aceste date sunt trimise sub formă de alertă în București, unde cutremurul nu s-a simțit încă. Nu vorbim despre o predicție, sunt date clare, măsurate”.
Alertele INFP ajung atât la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cât și către Inspectoratele pentru Situații de Urgență din fiecare județ.
Ulterior, IGSU va prelua toate informațiile din teritoriu și le va transmite, mai departe, acelorași instituții implicate, pentru că procesele de intervenție să se desfășoare proporțional cu gravitatea situației din teritoriu.
Însă, concluziile proiectului întocmit recent de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), aflat acum în dezbatere publică, dau fiori tuturor românilor, în condițiile în care în țara noastră s-ar produce, în viitorul apropiat, un cutremur puternic.
Potrivit specialiștilor din structurile de intervenție, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, iar infrastructura necesară are multe lipsuri, în timp ce dotările cu tehnică de intervenție trebuie urgent îmbunătățite.
O altă vulnerabilitate evidențiată în proiectul IGSU este cea referitoare la resursele umane, fiind consemnate reduceri ale numărului de posturi, începând din 2007 și până în prezent, cu aproximativ 33 la sută, ceea ce însumează 14.000 de funcții. Această lipsă de personal în structurile de intervenție duce la descompletarea echipajelor din cadrul turelor de serviciu, pe fondul diversificării tipurilor de risc care sunt repartizate IGSU.
De asemenea, o altă deficiență evidențiată în această strategie pe zece ani este și îmbătrânirea graduală a efectivelor, care determină disfuncționalități majore în sistemul de răspuns.
Lista vulnerabilităților detaliate în acest document este completată cu „lipsa unor stocuri de materiale și tehnică necesare gestionării unor situații de urgență majore (ex. cutremur)”. Specialiștii IGSU vorbesc despre „gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CRBN (în cazul accidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare, n.r.), căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”.
O problemă de logistică este reprezentată și de o serie de clădiri, respectiv 32, în care își desfășoară activitatea pompierii și care au, la rândul lor, grad seismic ridicat.