În urma incendiului produs, vineri seară, în Clubul Colectiv din Capitală și-au pierdut viața, până ieri la prânz, 29 de oameni, iar alți aproximativ 200 au fost răniți. Duminică, peste 140 de persoane erau internate la 12 spitale din București. O nenorocire care putea fi evitată dacă aceia care trebuie să se asigure că astfel de locații funcționează în deplină siguranță nu s-ar limita să fluture hârtii în fața camerelor de luat vederi, atunci când sunt luați la întrebări, cum că, din punct de vedere al autorizațiilor, patronii sunt în ordine.
Tocmai din cauza acestei indolențe și a modului în care autoritățile eliberează autorizații de funcționare fără să verifice la fața locului condițiile din spațiile pentru care se solicită avize, nenorocirea din clubul Colectiv din București se poate repeta oricând în oricare dintre cluburile și discotecile din județul Buzău. Și asta tocmai pentru că unele funcționează în spații improprii – clădiri vechi, unele în cămine culturale, la parterul unor bloc, locații îngrămădite -, nu au ieșiri de urgență, incinte în care accesul și evacuarea se face pe un hol îngust și pe jumătate ocupat, ca să nu mai vorbim despre instalații de aerisire, și, mai grav, sunt ticsite de materiale ușor inflamabile.
Însă, cel mai grav este că autoritățile statului se gândesc să facă verificări abia după o tragedie, în loc să prevină o dramă. Premierul Victor Ponta le-a cerut, sâmbătă, ministrului de Interne, Gabriel Oprea, și secretarului de stat Raed Arafat să elaboreze un plan de verificare a tuturor cluburilor și barurilor din toată țară, acesta urmând să fie prezentat săptămâna viitoare. ,,Totdeauna e bine să facem înainte lucrurile, dar, cu atât mai mult, în perioada imediat următoare, tot ceea ce ține de o verificare la maxiumul prevăzut de lege a îndeplinirii tuturor condițiilor de către localurile de acest gen trebuie să facem că să evităm pe viitor, dacă e posibil, asemenea tragedii”, a spus Ponta, sâmbătă, la începutul ședinței extraordinare de Guvern, potrivit „Mediafax”.
El le-a cerut ministrului de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, și secretarului de stat Raed Arafat să prezinte în ședința viitoare a Executivului un plan de verificare a tuturor unităților comerciale de acest gen: ,,Săptămâna viitoare să veniți rapid cu un plan de verificare în toată țară, pentru că eu cred că nu e un caz izolat, cred că sunt o mulțime de asemenea localuri, baruri, care, dacă le verificăm… Bun, știu că primăria le autorizează, eu vreau să le verificați dumneavoastră, că la nevoie noi suntem cei care intervenim, nu primăria, și vreau să veniți săptămâna viitoare, Ministerul de Interne, exact cu planul cu fiecare asemenea loc în care se întâlnesc oameni și există aceste situații”, a spus Ponta.
Ponta a afirmat că ,,își închipuie” ce este în țară în zone în care nu se face un control ,,riguros”, dacă în București a fost posibilă o asemenea tragedie. El le-a cerut celor doi să fie aplicate amenzi și chiar să se închidă asemenea localuri, conform legii.
Însă de ce era nevoie să moară atâția oameni, mulți dintre ei copii, ca autoritățile statului să ceară controale pe linia securității în baruri, cluburi, discoteci etc din toată țara?
Cum sunt fentate normele pentru siguranța la foc în cluburi și restaurante
În cazul Clubului Colectiv, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență au declarat, pentru HotNews.ro, că locația nu avea autorizație pentru siguranță la foc și nici nu apare în bazele de date ale instituției.
Potrivit HG 1739/2006, modificată pe 19.02.2014, clădirile care trebuie autorizate/avizate din punct de vedere al siguranței la incendiu sunt: clădiri civile definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securității la incendiu ca ,,înalte” sau ,,foarte înalte”, indiferent de aria construită ori de destinație; încăperi sau grupuri de încăperi, definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securității la incendiu ca ,,săli aglomerate“, amplasate în clădiri independente sau în clădiri cu funcțiuni mixte, indiferent de aria construită, regimul de înălțime ori destinație; clădiri sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinația de comerț, producție sau depozitare, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp (articolul a fost modificat în 2014 astfel: clădiri sau spații amenajate în clădiri cu funcțiuni mixte, având destinația de comerț, producție sau depozitare, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 400 mp); spații amenajate în clădiri de locuit colective având destinația de comerț cu aria desfășurată mai mare de 50 mp ori de producție și/sau depozitare indiferent de suprafață; clădiri sau spații amenajate în clădiri, având destinația de alimentație publică, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp.
Prin declarațiile pe propria răspundere date, patronii pot fenta legea cu ușurință. ,,Orice catastrofă care este legată de spațiul construit ne pune pe gânduri referitor la justețea sistemelor de asigurare a condițiilor pentru ca oamenii să nu fie în pericol. E nevoie de legi și normative bune, de aplicarea lor corectă și, mai ales, de urmărirea transpunerii lor în realitate de către cei care utilizează spațiile respective. În România, așa cum am spus de multe ori despre mai multe aspecte ale construirii, există legi severe, dar și o toleranță foarte mare la aplicarea lor. La toate acestea se adaugă incapacitatea unor instituții de control de a inspecta eficient și preventiv și nu doar de a amenda în caz de eveniment nedorit, când e prea târziu. Există costuri ale controlului și prevenției pe care statul român nu și le poate permite decât la anumite cote, evident insuficiente pentru a asigura liniștea utilizatorilor. Mai e ceva: între autorizarea construirii și autorizarea funcționării trebuie să fie o legătură directă, iar organismele care sunt abilitate să controleze funcționarea trebuie să verifice și legalitatea lucrărilor de construire și amenajare. Cred că e un semnal dramatic de alarmă care ne spune, cu un preț mult prea mare, că ceea ce scrie în norme și legi trebuie să se reflecte întocmai în realitate, dar în mod evident trăim într-o cultură a lucrărilor de construcții ilegale cu totul sau pe bucăți. Lăcomia pentru profit, a face bani cât de mulți în condiții precare, adică fără costurile impuse de măsurile complete de protecție, e ceva cunoscut. Orice spațiu este conceput pentru o anumită capacitate de persoane și anumite activități. Dacă te lăcomești să vinzi mai multe bilete decât se poate sau dacă improvizezi amenajările, doar o tragedie îți poate aduce aminte de responsabilitățile pe care le ai atunci când organizezi evenimente. Poate sună prea general ce spun, dar e intenționat, și sper că toți cei care vor analiza, sper profund, această situație să își continue activitatea după elucidarea acestui caz, pentru binele general și cadrul în care multe altele se pot întâmpla”, spune Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România.
Ce norme trebuie să respecte “sălile aglomerate”
Principalul document care reglementează cum trebuie să se asigure clădirile la foc este Normativul P 118/1999 cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestuia, la sălile aglomerate, măsurile de securitate la incendiu se stabilesc în funcție de capacitate, destinație, respectiv categoria sălii și nivelul de stabilitate al clădirii. Cluburile și discotecile se încadrează în categoria clădiri cu săli aglomerate.
Potrivit, Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, clădirile cu săli aglomerate trebuie să îndeplinească mai multe criterii: sălile aglomerate trebuie separate de restul clădirii prin pereți A1 sau A2-s1d0 (materiale A1 și A2 sunt cele care nu ard și nu se carbonizează) cu rezistență la foc de minimum EI 180 și planșee corespunzătoare nivelului de stabilitate la foc, dar nu mai puțin de REI 90; pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea superioară a sălilor aglomerate în care are acces publicul, se prevăd dispozitive de evacuare a fumului amplasate judicios, a căror suprafață va fi cel puțin 1/100 din suprafață sălii sau se asigura desfumarea prin sistem mecanic; dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să fie acționate automat, dar să poată fi acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii; este obligatoriu să se asigure cel puțin două ieșiri de evacuare, distincte și judicios distribuite, pentruv fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum și pentru nivelurile de loji și balcoane cu numărul de persoane mai mare decât cel corespunzător unui flux și pentru foaiere, bufete, garderobe, încăperi de servire a publicului, cu aria peste 100 metri pătrați; în sălile aglomerate și anexele lor în care publicul are acces, plafoanele suspendate trebuie să fie A1 sau A2-s1d0 (materiale A1 și A2 sunt cele care nu ard și nu e carbonizează). Se pot utiliza și zone de plafoane suspendate executate din B-s1d0 sau C-s1d0 (materiale neinflamabile sau dificil inflamabile), dacă se asigură măsuri corespunzătoare de împiedicare a transmiterii incendiilor de la o porțiune la altă prin, fâșii incombustibile A1 sau A2-s1d0 de cel puțin 1,00 m amplasate la maximum 25 m pe două direcții perpendiculare; în toate cazurile elemente de susținere ale plafoanelor suspendate trebuie să fie A1 sau A2-s1d0 (materiale A1 și A2 sunt cele care nu ard și nu e carbonizează), iar spațiul dintre plafonul suspendat și planșeul de rezistență trebuie întrerupt, la maximum 25 m (pe două direcții perpendiculare), cu ecrane A1 sau A2-s1d0 (materiale A1 și A2 sunt cele care nu ard și nu e carbonizează); structura de rezistență a gradenelor trebuie să fie realizată din materiale cu clasa de reacție la foc A1 sau A2-s1d0 (n.r. materiale A1 și A2 sunt cele care nu ard și nu e carbonizează) iar celelalte elemente componente trebuie să fie confecționate din materiale clasa de reacție la foc A1, A2, B și C cu emisii de fum s1 și fără picături d0 (materiale neinflamabile sau dificil inflamabile); este interzisă amplasarea draperiilor, perdelelor, cortinelor, etc. chiar atunci când sunt incombustibile, în așa fel încât să poată întrerupe căile de evacuare ale sălilor aglomerate. Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uși false sau placări cu oglinzi; ușile de pe traseul evacuării publicului din sălile aglomerate trebuie să se deschidă în sensul evacuării la simplă apăsare a sistemelor de închidere (bară de panică) și să nu aibă proeminențe care ar putea îngreuna trecerea persoanelor. La ușile exterioare sau care separă alte funcțiuni din clădiri, se permit sisteme de zăvorâre fără încuiere, ușor de acționat în condițiile aglomerării persoanelor în față lor; instalații de semnalizare a incendiilor se prevăd în mod obligatoriu la sălile aglomerate.