Fostul prefect Beganu, adus la DNA pentru retrocedarea cu cântec a pădurilor de la Gura Teghii către ,,văcarul“ Ceteraș
A fost nevoie să treacă trei ani pentru ca afacerea
de 20 de milioane de euro cu 5.200 de hectare de teren forestier de la Gura Teghii retrocedat în 2011, în condiții discutabile, lui Gheorghe Ceteraș, un „văcar” din Țăndărei, să fie cercetată de procurorii anti-corupție. Și asta după ce presa locală și centrală a semnalat de nenumărate ori posibile abuzuri atât în acest dosar cât și în alte dosare care se află în acest moment în cercetare la DNA. Însă un raport din 2013 al Curții de Conturi arată cu lux de amănunte cum sute de mii de hectare de păduri din județele Argeș, Constanța, Bacău, Bihor, Suceava, Galați, Vrancea și Buzău au intrat în posesia unor personaje îndoielnice cu ajutorul unor interpuși, funcționari ai statului ori magistrați corupți. Acest raport a fost punctul de plecare pentru procurorii DNA inclusiv în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care este cercetat acum și fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.
Miercuri a venit rândul responsabililor de la Buzău să explice mecanismul retrocedărilor de terenuri din județ.
Luat de jandarmi de la serviciu, cu mandat de la DNA
Ieri, a fost dus cu mandat la DNA Ploiești, pentru audieri, fostul prefect al județului Buzău Paul Beganu, cel care, în calitate de șef, la acea vreme, al Comisiei Județene de Fond Funciar, a semnat documentele de reconstituire a dreptului de proprietate pentru Gheorghe Ceteraș. Beganu a fost luat de jandarmi de la serviciu, de la Garda de Mediu, unde lucrează acum.
Fostul prefect al Buzăului, Paul Beganu, a fost arătat cu degetul de Curtea de Conturi încă de anul trecut, fiind considerat părtaș la jaful pădurilor din Gura Teghii. Potrivit unor surse judiciare, Beganu ar fi cercetat pentru abuz în serviciu și luare de mită, existând informații cum că fostul prefect ar fi primit un million de euro.
După ce în ultima periodă au dat cu subsemnatul la DNA un angajat al Prefecturii și reprezentanți ai Primăriei Gura Teghii, ieri a venit rândul și zootehnistului devenit peste noapte mare afacerist, Gheorghe Ceteraș, și factuali și foști funcționari ai Romsilva. Este vorba despre avocatul Cosmin Vasile, la acea vreme jurist la Direcția Silvică Buzău. Acesta este fiul fostului procuror –șef de la Pătârlagele. De asemenea, a fost dus cu mandat la sediul DNA judecătorul de la Judecătoria Pătârlagele care a pronunțat sentința favorabilă lui Ceteraș, Toader Nicolae, numele lui apărând în dosarul de retrocedări ilegale în care ar fi implicați înalți funcționari din administrație, precum și mai mulți lucrători ai Romsilva. Aceștia ar fi cercetați de procurori pentru un prejudiciu de 21 de milioane de euro.
Când îi dai 9 hectare, îți ia 5.000!
Povestea celor peste 5000 de hectare de pădure din Gura Teghii ajunsă pe mâna unor străini începe în 2003. Invocând prevederile Legii nr.1/2000 Poenaru Gh. Petre Vlad și două surori ale acestuia, s-au erijat în moștenitori ai lui Gh. Poenaru, fost acționar al Societății Anonime Ardeleană pentru Industrie Forestieră (SAAIF) și au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 9 ha teren forestier.
Comisia Locală Gura Teghii, județul Buzău, a emis titlul de proprietate și i-a împroprietărit nelegal pe cei trei cu suprafața de 9 ha. Doi ani mai târziu, încurajați de ușurința cu care au devenit proprietari peste 9 ha de pădure, invocând prevederile Legii nr.1/2000 Poenaru Gh. Petre Vlad, împreună cu cele două surori ale sale, s-au erijat din nou în moștenitori ai defunctului Poenaru Gh., (fost acționar cu 9% la SAAIF) și prin cererea înregistrată la Comisia locală Gura Teghii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru toată suprafața de terenuri forestiere (5132,29 ha) și pentru imobilele care au aparținut SAAIF în județul Buzău.
Comisia locală Gura Teghii a comunicat printr-o scrisoare solicitanților că cererea de reconstituire a fost respinsă. Poenaru Gh. Petre Vlad și cele două surori nu s-au oprit și câteva luni mai târziu au depus la Comisia locală Gura Teghii pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor o contestație prin care, de data aceasta, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe numele SC FORESTIERA ARDELEANA SRL din București, societate nou înființată. Comisia locală Gura Teghii a transmis contestația în cauză Comisiei județene Buzău pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Comisia Județeană Buzău a respins solicitarea SC Forestiera Ardeleana SRL, după contestația formulată la decizia Comisiei locale Gura Teghii. Până la începutul anului 2011, la nivelul instituțiilor competente din județul Buzău, problema reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere care au aparținut SAAIF a fost un subiect aparent abandonat. Din luna ianuarie 2011, la nivelul județului Buzău s-a reluat problema reconstituirii dreptului de proprietate asupra proprietăților forestiere deținute de SAAIF, printr-o acțiune introdusă în instanță de către SC Forestiera Ardeleana SRL.
Următorul pas în demersurile făcut de Poenaru Gh. Petre Vlad, prin intermediul SC Forestiera Ardeleana SRL, pentru acapararea patrimoniului fostei SAAIF, a fost vânzarea drepturilor litigioase lui Gheorghe Ceteraș, muncitor necalificat (văcar), domiciliat în orașul Țăndărei, județul Ialomița, în schimbul a 292 euro/ha. Adică 1.500.000 euro pentru toată afacerea.
Documentele au fost autentificate de un notar public buzoian prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 394/10. 02.2011. Două luni mai târziu, Ceteraș devenea proprietar cu acte-n regulă pe cele 5.200 de hectare de pădure de la Gura Teghii. Prin Sentința civilă nr.706/12.04.2011, Judecătoria Pătârlagele a hotărât reconstituirea dreptul de proprietate petentului Gheorghe Ceteraș în calitate de cesionar al S.C. FORESTIERA ARDELEANA SRL pentru suprafața totală de 5132,29 ha teren pădure.
Recursul nu a fost luat în calcul
Imediat, Direcția Silvică Buzău a solicitat Instituției Prefectului Buzău, Comisiei județene Buzău pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Comisei locale Gura Teghii promovarea unui recurs, motivat de nelegalitatea soluției date prin Sentința civilă a Judecătoriei Pătârlagele. Nici Comisia județeană Buzău pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și nici Comisia locală Gura Teghii, singurele în măsură să promoveze recurs, nu au făcut un astfel de demers, iar Sentința civilă nr. 706/2011, dată în ședința publică din 12.04.2011 a devenit definitivă și irevocabilă prin nerecurare.
Comisia județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate a solicitat Direcției Silvice un punct de vedere în legătură cu validarea dreptului de proprietate. Direcția Silvică Buzău a răspuns că, dată fiind existența posibilității promovării recursului, până la rămânerea sentinței civile definitive și irevocabile nu se impune validarea dreptului de proprietate. O lună mai târziu Comisia județeană Buzău în contradicție cu punctul de vedere exprimat de Direcția Silvică Buzău, a emis o hotărâre (nr. 408/06.05.2011) prin care a validat dreptul de proprietate asupra a 5132,29 ha pădure. Direcția Silvică Buzău, în calitate de petent, a formulat la Judecătoria Pătârlagele plângere împotriva Hotărârii Comisiei județene pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Urmare unor memorii adresate Instituției Prefectului Buzău de către Gheorghe Ceteraș, făcut de Judecătoria Pătârlagele proprietar asupra unei părți din patrimoniul fostei SAAIF, prefectul în funcție la acea dată, Paul Beganu, inginer silvic de profesie, somează Direcția Silvică Buzău să procedeze la punerea în posesie, cu toate că nu se pronunțase vreo soluție de către instanță la plângerea menționată mai sus și ar mai fi fost și calea recursului, în cazul în care plângerea ar fi fost respinsă. În data de 26.05.2011 (în aceeași zi în care prefectul a somat Direcția Silvică Buzău), Comisia locală Gura Teghii a întocmit Procesul-verbal de punere în posesie semnat și de către șeful Ocolului Silvic Gura Teghii. Între timp, s-a emis titlul de proprietate, iar suprafața a fost vândută de către Gheorghe Ceteraș pentru 20 milioane Euro către S.C. SRT SilviRom Timber GmbH, Societate în Comandită, cu sediul în Timișoara. Potrivit Curții de Conturi, vânzarea s-a făcut fără solicitarea dreptului de preempțiune al statului român așa cum prevede Codul silvic, actul de vânzare cumpărare fiind lovit de nulitate absolută în acest context. Așadar, cu sprijinul tacit al instituțiilor statului, Gheorghe Ceteraș din Țăndărei, județul Ialomița, acționând cu total dispreț față de lege, a ajuns multimilionar din vânzarea-unor suprafețe de pădure care aparțineau statului român, iar persoanele care le-au revendicat nu aveau niciun drept la reconstituirea dreptului de proprietate. Pe tot parcursul derulării litigiului, Comisia județeană Buzău pentru reconstituirea dreptului de proprietate nu a formulat niciun fel de apărare, sprijinindu-l în mod tacit pe Gheorghe Ceteraș în demersurile sale infracționale.
Mai mult decât atât, la termenul din 09.06.2011, la Judecătoria Pătârlagele, prefectul Paul Beganu, ar fi reprezentat în instanță Comisia județeană Buzău, ocazie cu care s-a erijat în apărător al lui Gheorghe Ceteraș prin concluziile prezentate în fața judecătorilor, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de Direcția Silvică Buzău. Inacțiunea Comisiei județene Buzău pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și a Comisiei locale Gura Teghii, coroborată cu respingerea cererii de intervenție accesorie formulată de Direcția Silvică Buzău către Judecătoria Pătârlagele (cu consecințele menționate), completează un tablou aproape generalizat la nivel național, desenat de reprezentanți ai instituțiilor statului numiți tocmai pentru a-i apăra proprietatea.
De ce nu a reacționat Prefectura?
În Primăria Gura Teghii, subiectul retrocedării dubioase către văcarul Ceteraș pare un subiect tabu. Contactată telefonic, secretarul primăriei, Liliana Panaete, nu a dorit să vorbească despre audierile făcute de DNA în acest caz, nici măcar nu a vrut să confirme sau să infirme dacă a fost chemată la audieri, precizându-ne că nu este abilitată să ofere informații.
Comisia locală Gura Teghii, pe raza căreia se află suprafața de pădure retrocedată, era cea mai îndreptățită să reacționeze în instanță la cererile solicitanților privind suprafețele revendicate însă nu a făcut-o. Primarul Gheorghe Băcneanu spune că ar fi fost sfătuit de juristul Primăriei să nu atace sentința, pe motiv că un astfel de demers ar fi prea costisitor. În plus, suprafața reconstituită aparținea Romsilva. Totuși, reprezentanții Direcției Silvice Buzău apreciază că prin acțiunile comisie locale și ale comisiei județene de fond funciar statul a fost păgubit printr-o retrocedare ilegală. Mai bine de jumătate din suprafața pusă în posesie a aparținut dintotdeauna statului român și, potrivit legii, nu putea fi retrocedată unei societăți comerciale.
„Din punctul meu de vedere și al Direcției Silvice Buzău, retrocearea celor 5 132,29 hectare către Societatea Forestieră Ardeleana, prin Gheorghe Ceteraș, care a cumpărat drepturile litigioase, este nelegală și netemeinică, având în vedere că această societate era un SRL înființat în 1990 și nu se încadra în prevederile Legii 18 și a următoarelor, privind retrocedarea fondului funciar. De asemenea, rapiditatea cu care s-au desfășurat acțiunile, din 10 februarie 2011, când Gheorghe Ceteraș a cumpărat drepturile litigioase, până în 26 mai 2011, deci 3 luni și jumătate, când a fost pus în proprietate cu 5.132 hectare, ridică unele semne de întrebare. În dosarul care a fost deschis la Judecătoria Pătârlagele. Direcția Silvică nu a fost parte, ea a fost solicitată de comisia Locală Gura Teghii să intervină cu o cerere accesorie, cerere care a fost respinsă la al doilea termen de către Judecătoria Pătârlagele. În acest dosar, Comisia Județeană de fond funciar, care era parte în proces alături de Comisia Locală Gura Teghii, a fost de acord cu retrodecarea respectivei suprafețe fără niciun fel de obiecțiuni. Șeful Ocolului Silvic Gura Teghii, în mai 2011, a procedat la punerea în posesie a acestei suprafețe chiar dacă i s-a comunicat în scris de către Direcția Silvică să nu facă acest lucru, pentru că decizia Comisiei Județene 408 din mai 2011 a fost atacată în instanță de către Direcția Silvică Buzău, cerere care a fost respinsă. Deși a încălcat grav ordinul Direcției Silvice, inginerul Mihalcea a rămas în continuare șef de Ocol, fără a se lua nici o măsură împotriva sa”, a declarat ieri presei inginerul Cornel Pitiș, directorul Direcției Silvice Buzău.
În schimb, actualul prefect de Buzău, jurist al Comisiei Județene de fond funciar la vremea retrocedării, susține că nu a existat temei legal pentru a ataca hotărârile instanței din Pătârlagele, respectiv Buzău cu privire la punerea în posesie. „Îmi aduc aminte anul 2011, când pe ordinea de zi a fost propunerea Comisiei Locale de validare a unei hotărâri judecătorești și a anexei 37 cu suprafața de teren reconstituită. Comisia Județeană a luat act de hotărârea judecătorească și a validat anexa corespunzătoare pentru punerea în posesie. La baza hotărîrii judecătorești a stat și un raport de expertiză omologat de instanță. În perioada de recurs, Comisia Județeană nu a formulat recurs, motivat de faptul că anexa 37, privind reconstituirea suprafeței de teren, era semnată de către toți reprezentanții în drept. Mă refer aici la Comisia Locală și la reprezentanții Direcției Silvice. Nu existau motive pentru formularea recursului, dar mai departe, Direcția Silvică a atacat decizia Comisiei Județene prin care s-a validat o hotărîre judecătorească. De asemenea, a fost atacat și titlul privind reconstituirea titlului de proprietate… Ne aflam la vremea aceea în fața unui titlu executoriu și, potrivit procedurilor, așa se face. Se trimite hotărârea Comisiei Județene la toate instituțiile implicate”, a declarat ieri prefectul Maria Buleandră.
Judecătorul Toader Neculae, motivare năucitoare
Gheorghe Ceteraș, om de afaceri: „De domnul Poenaru printr-un preten am știut… că vrea să vândă drepturile litigioase. Am ajuns la domnul Poenaru și i-am dat 5 milioane și vreo 400.000 de mii de euro. 5.400.000 de euro. Prin virament bancar. 5 milioane de euro a luat domnul Poenaru“.
Judecata s-a făcut la Pătârlagele, iar judecător a fost Toader Neculae și el adus ieri la DNA. Comisia locală Gura Teghii depune plângere la instanță în care arată că noua societate NU este continuatoarea în drepturi a societății Anonime Ardeleana, că nu are calitatea de persoană deposedată și că nu se cunoaște cu exactitate care au fost acționarii. Toate aceste plângeri sunt însă respinse de judecător, care deduce că întrucât, în 2000, cei trei moștenitori au mai primit 9 hectare de pădure, înseamnă că s-a recunoscut dreptul lor de proprietate, și că, implicit, Gheorghe Poenaru a fost acționar al societății Ardeleana, iar societatea a fost proprietara terenului în discuție. Judecătorul respinge cererea Romsilva de a participa la proces și hotărăște că noua societate este continuatoarea în drepturi a vechii societăți Ardeleana și primește pădurea.
În 2011, judecătorul Toader Neculae de la Judecătoria Pătârlagele hotărăște că Gheorghe Ceteraș în calitate de gestionar al SC Forestiera Ardeleana poate să primească 5.132 de ha de pădure. În decizia dată, judecătorul obligă comisia județeană și locală să îl pună în posesie pe Gheorghe Ceteraș și să emită titlurile de proprietate. Sentința de la Pătărlagele putea fi atacată în termen de 15 zile. Dar asta nu s-a mai întâmplat.
„Inacțiunea Comisiei județene Buzău pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și a Comisiei locale Gura Teghii, coroborată cu respingerea cererii de intervenție accesorie formulată de Direcția Silvică Buzău către Judecătoria Pătârlagele (cu consecințele menționate), completează un tablou aproape generalizat la nivel național, desenat de reprezentanți ai instituțiilor statului numiți tocmai pentru a-i apăra proprietatea”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi din 2013 privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”.
„Urmașul” lui Preda Buzescu, recunoscut tot la Judecătoria Pătârlagele
Un alt caz în care Judecătoria Pătârlagele a apărut în mass-media drept o instanță unde se pronunță hotărâri dubioase este cel al lui Teodor Năstase, care a primit 62.000 de hectare de pădure în Munții Buzăului ca urmaș al istoricului personaj Preda Buzescu.
Cel care a dat o asemenea hotărâre este tot judecătorul Teodor Neculae care l-a pricopsit cu peste 5000 de hectare pe văcarul Ceteraș de la Țăndărei.
Cu ajutorul unui arbore genealogic, Teodor Năstase (inginer zootehnist și fost șef al Hergheliei Rușetu) aproape că a ajuns proprietar peste toate pădurile din Munții Buzăului, în total 63.000 de hectare de pădure. El a obținut în acest sens o sentință de la Judecătoria Pătârlagele, care nu este însă definitivă, putând fi atacată cu recurs. Decizia judecătorească este inedită, fiind pentru prima dată când o instanță de judecată din România retrocedează o avere atât de mare.
Un arbore genealogic cu rădăcini pornind din anul 1723
Motivarea sentinței seamănă mai mult cu un studiu genealogic, pornind de la Hrisovul Mavrocordat din 1723 și trecând prin mai multe acte vechi – existente la Arhivele Statului Buzău, potrivit judecătorului cauzei – pentru a demonstra că reclamantul Teodor Năstase este moștenitorul lui Toma Crăciun Lupu și al Lisavetei Năstase. La rândul lor, aceștia doi au fost moștenitorii lui Sandu Buzescu și Crăciun Cârstienescu, care au stăpânit Munții Buzăului potrivit Hrisovului de la 1723. Aceastea ar fi, pe scurt, argumentele aduse în instanță și acceptate de judecător.
Cert este că în noiembrie 2009, Judecătoria Pătârlagele, prin sentința pronunțată de magistratul Toader Neculae, decide reconstituirea dreptului de proprietate pentru 63.757 de ha de pădure către medicul veterinar Teodor Năstase, care pretindea că este moștenitorul lui Preda Buzescu. Acesta din urmă a fost mare dregător pe vremea lui Mihai Viteazul, iar pădurile retrocedate se află în nordul județului Buzău. Două luni mai târziu, vestea apare în toată presa, prefectul de Buzău de atunci, Paul Beganu, anunțând că va ataca cu recurs sentința judecătoriei de oraș.
Trei ani mai târziu însă, o instanță a anulat în recurs sentința Judecătoriei Pătârlagele. Judecătoria Zalău a considerat că nu sunt suficiente probele precum documentele și expertizele care fac referire la diferiți proprietari de păduri ce au trăit între anii 1723 și 1915 și nici că documentul care face referire la deposedarea a 3,6 ha de pădure poate fi folosit pentru retrocedarea a peste 63.000 de ha de pădure.
Cine este Gheorghe Ceteraș?
Gheorghe Ceteraș s-a făcut cunoscut în Slobozia ca filantrop, cu donații importante către biserici și spitale. De asemenea, s-a scris despre el cum că ar fi fost mână-n mână cu autoritățile, mai cu seamă în ceea ce privește retrocedările de terenuri (păduri, mai ales!), pentru marile suprafețe fiind cumpărate așa-numitele drepturi litigioase, suprafețe care-au fost apoi vândute „la preț de preț”. A fost prezentat de presă, nu o dată, ca pe-un parvenit, spunâdu-se despre el că până la „lovitura” funciară ar fi fost un „văcar din Țăndărei”, aspect necontestat nici măcar de el.