* La nivel mondial, aproximativ 130 de milioane de persoane sunt purtătoare ale virusului hepatitei C, împotriva căruia nu există vaccin preventiv
* La nivel mondial, aproximativ 130 de milioane de persoane sunt purtătoare ale virusului hepatitei C, împotriva căruia nu există vaccin preventiv
Hepatita C este o inflamaţie a ficatului, iar virusul responsabil care circulă prin sânge se transmite prin contact direct, mai ales prin transfuzii, relaţii sexuale neprotejate şi seringile utilizate în comun de dependenţii de droguri. Hepatita C poate, de asemenea, să evolueze conducând la ciroză sau cancer la ficat.
“Virusul hepatic C (VHC) poate cauza atât forma acută a bolii, care se referă la primele 150 de zile de la infectare, cât şi pe cea cronică, dezvoltată dacă virusul persistă o perioadă mai lungă. Atât faza acută, cât şi cea cronică a afecţiunii sunt, de regulă, asimptomatice, de multe ori boala fiind descoperită accidental”, explică dr. Elena Damian, şeful Secţiei de Boli Infecto-contagioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă.
Istoric
Hepatita C este o problemă de sănătate apărută după 1990, odată cu descoperirea virusului. Existenţa lui a fost remarcată încă din 1974, când un grup de cercetători a demonstrat că cele mai frecvente hepatite apărute după transfuzii erau cauzate de un “non A non B” virus hepatic (NANBH). În ciuda eforturilor cercetătorilor, primul articol referitor la virusul C apare abia în 1989.
“După o hepatită acută cu virus C netratată corespunzător şi la timp (cel mai adesea anicterică şi, deci, frecvent nediagnosticată), rata de cronicizare ajunge până la 70-80 la sută (foarte înaltă), spune dr. Damian.
Evoluţie
Virusul hepatic C are o perioadă de incubaţie medie de 14 – 45 de zile, dar poate ajunge şi la 150 de zile. “Majoritatea persoanelor infectate nu manifestă simptome specifice, iar dacă acuză anorexie, oboseală, dureri abdominale, icter, iritaţii cutanate, manifestări pseudo-gripale, aceste simpotome se pot asocia altor afecţiuni, astfel că bolnavii sunt rareori diagnosticaţi în faza acută”, arată specialistul.
Persoanele care suferă de hepatită C cronică prezintă un risc mai ridicat de evoluţie spre ciroză şi cancer hepatic. Evoluţia naturală spre ciroză hepatică apare la aproximativ 20-30 la sută dintre cazuri, în 20 de ani sau mai mult. La o treime dintre bolnavi există însă posibilitatea să nu fie depistată în timpul vieţii.
Transmitere
Hepatita C apare atunci când o persoană se contaminează cu sânge infectat, are relaţii sexuale neprotejate cu o persoană purtătoare de virus sau, mai rar, de la mama infectată la copil, în timpul naşterii.
Medicii specialişti atrag atenţia că “există câteva categorii de persoane care prezintă risc ridicat de a se îmbolnăvi, printre acestea numărându-se persoanele care au suferit transfuzii de sânge sau transplanturi de organe, cele afectate de hemofilie, utilizatorii drogurilor injectabile, personalul sanitar, copii născuţi din mame infectate, familiile persoanelor infectate şi adepţii tatuajelor şi piercingurilor”.
Tratament
Hepatita C este o boală tratabilă, susţin specialiştii. Printr-un tratament adecvat, boala poate fi stopată. La mulţi bolnavi, analizele (transaminazele) se normalizează şi dispare multiplicarea virusului. Tratamentele actuale au însă o eficacitate limitată şi de multe ori cu efecte secundare. De aceea, în cazurile în care nu este posibilă vindecarea, terapia are drept obiectiv stoparea evoluţiei către ciroză hepatică şi cancer.
“Există două tipuri de medicamente utilizate pentru tratarea Hepatitei C: interferonii alfa şi ribavirina. Tratamentul se administrează exclusiv la indicaţia şi după prescripţia medicului. Interferonii alfa sunt proteine naturale din organismul uman care luptă împotriva infecţiilor virale, dar cantitatea de interferon trebuie suplimentată prin administrarea medicaţiei specifice. Tratamentul preventiv, cu un vaccin specific, ramâne, în continuare, doar <o mare promisiune>, actualul vaccin antihepatitic nefiind eficient în cazul virusului C”, explică dr. Elena Damian.
Terapia presupune, de altfel, un regim din care se exclud alcoolul şi fumatul, dar se recomandă alimente bogate în vitamina E; vaccinarea împotriva virusului hapatic A şi B şi a gripei; medicaţie antivirală.
Prevenţie
Dr. Damian arată că “de vreme ce virusul hepatic este răspândit în special prin sânge, cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirii este aplicarea unor măsuri corespunzătoare de igienă personală şi de sănătate. Printre acestea, evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringilor folosite, a utilizării de către mai multe persoane a aparatelor de ras, periuţelor de dinţi, forfecuţelor de unghii, evitarea efectuării tatuajelor şi/sau piercingurilor în locaţii dubioase şi utilizarea corectă a prezervativelor mai ales în cazul partenerilor multipli”.