În timp ce politicienii se contrazic înca daca România a iesit sau nu din recesiune, cei mai cunoscuti epigramisti români le-au oferit în weekend buzoienilor reteta de a depasi criza: hazul de necaz.
Festivalul National de Epigrama „Cât e Buzaul de mare” a adus pe aceeasi scena personalitati de marca ale culturii românesti din tara si de peste Prut, ocazie cu care au avut loc dueluri epigramistice, expozitie de caricatura si decernarea premiilor Uniunii Epigramistilor din România (UER).
Printre cei mai cunoscuti invitati s-au aflat stefan Cazimir, Mircea Ionescu-Quintus, regizorul Nicolae Paul Mihail (cel care alaturi de Eugen Barbu a dat viata personajului „Margelatu”), acad. Mihai Cimpoi, George Corbu (presedintele Uniunii Epigramistilor din România –UER) sau Elis Râpeanu (cel mai mare exeget în viata al lui I.L.Caragiale).
„O, tara trista, plina de umor!”
Dupa ce vineri s-au convis reciproc, în cadrul simpozionului de la Primarie, ca nu e de glumit cu umorul, epigramistii s-au mutat sâmbata cu arme si bagaje la Teatrul „G. Ciprian”, acolo unde epigramele au facut casa buna cu recitalurile artistilor George Mitrea, Gabriela Bolocan si trupei NEMURITORII. Buzoianul Milica Ene a sustinut poantele de pe scena care au avut ca subiect clasa politica, viciile si problemele societatii românesti, în general, cu caricaturile sale inspirate. Artistul plastic a ajuns astfel la cea de a 30-a expozitie personala.
„Festivalul <Cât e Buzaul de mare> îsi propune sa promoveze epigrama în forma ei literara, sa promoveze dezvoltarea spiritului acut al amatorilor de epigrama. Vrem sa facem cunoscuta aceasta forma de umor, care credem noi ca pastreaza un tonus de viata sanatos, fiind un exercitiu al mintii. Românul trebuie sa stie în continuare sa râda, pentru ca a fost mereu un om vesel. Chiar daca vremurile au fost potrivnice, am stiut sa facem haz de necaz. <O, tara trista, plina de umor!>, cum spunea Bacovia ”, a declarat vicepresedintele UER, Mihai Salcutan, initiatorul festivalului.
Mircea Ionescu Quintus:
„La Buzau am petrecut foarte multe momente placute din viata mea”
Senior al politicii românesti, Mircea Ionescu Quintus (nascut în 1917) a vorbit cu ocazia festivalului de la Buzau despre debutul sau ca epigramist, povestind si un episod amuzant în legatura cu vârsta sa.
„Am participat la un botez, si chiar în biserica, protopopul care oficia ritualul a facut o apreciere care m-a provocat sa îi raspund în stil epigramistic. Dupa ce a scos copilul din apa, a spus: <Sa traiasca 100 de ani, ca domnul Quintus!>. Desi sunt un om care se mândreste cu vârsta sa, am luat-o ca pe o ironie si am simtit nevoia sa îi dau o replica preotului, simpatizant al altui partid decât cel pe care îl reprezint eu. <125 de ani sa îmi dea Dumnezeu, sa aiba Guvernul de unde taia! >”, a declarat seniorul liberal.
Acuzat de plagiat la debut
Reporter: Cum ati început sa scrieti epigrama?
Mircea Ionescu Quintus: Eram foarte tânar, abia murise tata si, dupa liceu, am început sa fac epigrama. Aveam 17 ani. Ar fi trebuit sa am o experienta de viata deosebita, sa pot face asta, dar probabil am mostenit ceva talent de la tata. „Binevoitorii” au spus atunci ca a murit tata si i-am gasit epigramele nepublicate. Le-am raspuns cu o epigrama: „De la parinti, precum se stie/Iei duh si fizionomie;/Ar fi fost mare ironia/Sa-mi lase tata doar… chelia!”.
Rep.: Exista vreo asemanare între politica si epigrama?
M.I.Q.: Politica este tema epigramei, epigrama nu este tema politicii.
Rep.: E mai greu cu politica sau cu epigrama?
M.I.Q.: În politica, nu e nevoie sa ai talent, ci trebuie sa fii cinstit. În epigrama, tot cinstit trebuie sa fii, sa nu furi poantele altora. Iata asemanarea! De fapt, în aceste doua îndeletniciri trebuie sa ai însusiri si sa fii cinstit.
Rep.: Mai stiu românii sa râda?
M.I.Q.: Din pacate, si eu stiu bine starea generala, românii sunt într-o stare de amaraciune si tristete. Încep sa ma tem ca ne pierdem sperantele. Cei tineri trebuie totusi sa fie convinsi ca vom trece peste aceste vremuri si vom sti si sa râdem la un moment dat.
Rep.: Aveti amintiri speciale legate de Buzau?
M.I.Q.: Cum sa nu! Buzaul a fost întotdeauna fratele Prahovei, judetul meu natal. Aici am petrecut foarte multe momente placute din viata mea. De mic copil veneam prin Buzau.