O ploaie, care aparent se anunţa „de vară“, în după amiaza zilei de 8 iulie a reuşit să distrugă sute de hectare de teren arabil, solarii, sere şi livezi din localităţile buzoiene Puieşti, Balta Albă, Boldu şi Vîlcelele, dar şi în localitatea vrânceană Băleşti. Ploaia cu piatră a măturat totul în calea sa pe această zonă, mii de hectare cultivate cu grâu, porumb şi floarea-soarelui fiind făcute una cu pământul în mai puţin de o oră. O primă evaluare a autorităţilor arată că sunt câteva mii de hectare afectate de grindină, cele mai mari pagube fiind pe raza comunei Puieşti. Împreună cu reprezentanţii Prefecturii, ai Direcţiei Agricole, ai Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie în Agricultură şi cu secretarul general adjunct al Ministerului Agriculturii, fostul prefect de Buzău George Sava, trimis în zonă de ministrul Agriculturii, autorităţile locale au început, luni dimineaţă, evaluarea stricăciunilor, iar suprafaţa afectată de grindină ajunsese de 2.000 de hectare la orele amiezii. „La o primă evaluare a pagubelor produse de grindina căzută ieri (n.r., sâmbătă), se poate aprecia că suprafaţa afectată doar la nivelul comunei Puieşti este de peste 2.000 ha, dintre care peste 1.500 sunt calamitate în proporţie de 80-100%, cele mai mari daune fiind la culturile de grâu, porumb şi floarea soarelui. Afectat este şi satul Dăscăleşti în care, în proporţie de 1/2, au fost distruse grădinile şi pomii fructiferi. Rog fermierii să se prezinte luni dimineaţă la Primăria Puieşti în vederea evaluării finale a pagubelor şi informarea organelor abilitate (societăţi de asigurări, Instituţia Prefectului, D.A.D.R., A.P.I.A etc.)“, a scris primarul Florin Leaua pe pagina sa de socializare.
Pentru a primi despăgubiri, dacă acestea vor fi alocate de la bugetul de stat, agricultorii trebuie să aibă dovada că suprafeţele afectate au suferit pierderi de minim 30%.
Până când autorităţile vor trage linie şi vor decide cum şi cât vor fi despăgubirile, oamenii îşi plâng munca de peste an: grâul a fost culcat la pământ şi scuturat în totalitate, de la porumb a mai rămas doar tulpina, iar la floarea soarelui la fel.
Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât doar o treime din suprafaţă aparţinând societăţilor comerciale este asigurată; restul culturilor nu au asigurare şi dacă nu vor fi ajutaţi de Guvern, ţăranii nu vor avea bani să planteze la anul, fiind nevoiţi să-şi vândă terenurile, a mai spus primarul din Puieşti.
Astfel că, după un asemenea episod, revine în actualitate întrebarea dacă sistemul anti-grindină este cu adevărat eficient, dacă acoperă zonele care au cu adevărat nevoie de protecţie şi dacă este operat de profesionişti.
Tunurile anti-grindină, de multe ori, au pierdut războiul cu norii de gheaţă: rachetele lor au explodat în curtea ţăranilor sau sunt suspectate că au adus seceta pe timpul verii.
Reprezentanţii Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor au ţinut să precizeze că sistemul a fost funcţional de fiecare dată când a fost folosit.
Tunurile funcţionează doar în perioada mai-octombrie, intervalul când au loc, de obicei, căderile de gheaţă. Instalaţiile erau de multe ori pornite după prima grindină din mai. Pentru a fi eficace, tunul anti-grindină trebuie pornit cu cel puţin 20 de minute înainte de sosirea furtunii.
Tunul antigrindină funcţionează fără substanţe chimice, pe baza unor explozibili de natură sonică, care pot distruge norul de furtună într-un cerc cu raza de mai mulţi km, la o altitudine de 8-10 km, protejând la sol cu un grad mare de siguranţă un cerc cu o rază de cca. 80-100 hectare. În acest moment la nivelul ţării, sistemul apară, teoretic, doar 270.000 de hectare de culturi agricole. Până în 2024, instalaţiile ar trebui să acopere două milioane de hectare.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, pe 6 iulie, au fost lansate 18 rachete antigrindină în judeţele Buzău şi Prahova, acţiunile rachetelor având efectul scontat, precizează MADR.
„Ca urmare a instabilităţii atmosferice înregistrate în zonele arondate Unităţilor de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din Prahova şi a punctelor de lansare din cadrul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel: UCCG Prahova a intervenit cu succes, în data de 6 iulie 2017, cu 18 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Câmpina, Vărbilău, Vipereşti, Tătaru, Tohani, Câmpina, Băicoi şi Boldeşti (judeţele Buzău şi Prahova). Acţiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat“, mai spune MADR.
Două zile mai târziu, grindina a făcut prăpăd pe zona Rîmnicului.