Cinci indivizi au fost reținuți de procurorii DIICOT Buzău, fiind suspectați de efectuarea unor operațiuni informațice frauduloase și fals informatic,
cu un prejudiciu de aproximativ 45.000 de euro. Ei fac parte dintr-un grup infracțional format din trei persoane din județul Buzău, membri ai aceleiași familii. Este vorba despre o femeie și fiica acesteia. Ele au lucrat împreună cu doi bărbați din Republica Moldova, care au și cetățenie română, și care locuiesc în Urziceni, respectiv București.
Miercuri au fost reținute de procurori patru persoane, iar în cursul dimineții de joi a fost reținută și ce-a de-a cincea persoană implicată în fraudă.
Ieri dimineață, unul dintre ei, Teodor Grozav, cetățean moldovean cu cetățenie română, cel care ar fi creierul rețelei infracționale, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. După amiază, încă doi suspecți au fost prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă. Este vorbă despre Ștefan Laurențiu Manea și despre Viorel Evstratii.
Patru dintre indivizi au fost reținuți miercuri în urma unor descinderi ce au avut loc la adrese din județele Buzău și Ialomița. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Buzău, împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Buzău au efectuat, în data de 26 noiembrie, trei percheziții domiciliare, acțiunea vizând destructurarea grupului infracțional. Pentru a-și pune în practică planul infracțional, indivizii ar fi racolat mai multe persoane din Buzău, Ialomița și Ilfov pe care, promițându-le câștiguri ușoare, le-ar fi convins să deschidă conturi la mai multe bănci, conturi în care virau banii sustrași ilegal din carduri și conturi bancare prin activități de phishing. ,,În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu luna aprilie 2014, numitul G.T. de 38 ani, persoană cu dublă cetățenie (moldovean și român), prin intermediul numiților M.L.S. de 41 ani, cetățean român și E.V. de 39 ani, persoană cu dublă cetățenie (moldovean și român), au recrutat 13 cetățeni români din județele Buzău, Ialomița și Ilfov, pe care sub promisiunea obținerii în mod facil a unor sume de bani, i-au determinat să își deschidă conturi bancare la mai multe unități de pe teritoriul României. În aceste conturi bancare erau virate sume de bani cuprinse între 3.000 și 10.000 de euro din conturile unor persoane ale căror carduri și conturi bancare fusese anterior compromise prin activități de phishing.
Prin activitatea infracțională descrisă mai sus au fost prejudiciate mai multe persoane, atât fizice cât și juridice, din România, Germania și Cehia, până în prezent prejudiciul fiind estimat la suma de aproximativ 45.000 euro.
Procurorii D.I.I.C.O.T – BT Buzău au luat măsura reținerii față de patru persoane.
Suportul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Român de Informații.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se precizează într-un comunicat de presă emis de DIICOT.
Procurorii DIICOT au înaintat instanței propunerea de arestare preventivă pentru trei membri ai grupării, în cazul celorlați doi urmând să fie propuse alte măsuri preventive.
Phishing-ul este o formă de fraudă pe internet care presupune că infractorii cibernetici creează o copie a unui site popular (un serviciu de e-mail, un site de banking online, o rețea de socializare etc.) și încearcă să atragă utilizatorii către aceste pagini cu potențial periculos. Utilizatorii care nu suspectează nimic își introduc datele de login și parolele pe aceste site-uri atent contrafăcute, așa cum ar face-o în condiții normale, dar aceste date de acces sunt trimise, de fapt, infractorilor cibernetici. Scammer-ii pot utiliza aceste informații personale, datele conturilor de banking
online sau parolele subtilizate pentru a fura banii utilizatorilor, pentru a distribui spam și malware prin intermediul adreselor de e-mail sau a conturilor pe rețele sociale compromise sau pot, pur și simplu, să vândă baza de date cu parolele furate către alți infractori.