Cu titlul „Seminar de stingere a incendiilor: 5 lucruri simple pe care pompierii români le-au făcut pentru a ține focul sub control în Evia”, publicația greacă Menshouse explică în detaliu ce i-a ridicat pe angajații ISu la rangul de eroi în ochii localnicilor.
În aceste cinci zile în care incendiile se dezlănțuie pe multe fronturi, unul dintre elementele care au fost raportate în detaliu se referă la țările care au trimis pompieri pentru a contribui la efortul forțelor elene. „Printre cele opt țări care au trimis ajutoare, se numără România, care într-o postare pe rețelele de socializare, a subliniat că nu vom <lăsa frații noștri greci în acest moment critic>. Și nu a făcut-o. De fapt, este posibil să fi făcut mai multe. Poate că a oferit pompierilor din Grecia oportunitatea de a asista la un seminar de stingere a incendiilor. Potrivit mărturiilor, pompierii români sunt mai mult decât un comando. Sunt instruiți pentru orice situație posibilă, au dezvoltat metode pe care le găsești doar la batalioanele armatei care acționează pe câmpurile de luptă și se ocupă de foc așa cum ar trebui: nu ca pe un fenomen natural, ci ca pe un adversar care are doar planul A, astfel încât aplică tactici adecvate pentru a-l opri. Chiar și gradual”, se arată în articol.
Cei 112 pompieri cu cele 23 de vehicule au sosit din România, au mers la Promachonas și de acolo au fost transportați pe frontul de incendiu cel mai delicat, adică în insula Evia. „ Acolo și-au înființat propria bază peste noapte, cercetând terenul și zona cu drone, au întins furtunuri de 60 de metri începând de la râuri și surse de apă, pe care le-au protejat acolo unde traversează drumul, au mijloace de comunicație integrate în uniforme și este sigur că, dacă li s-ar oferi mai multă libertate de mișcare, ar putea fi și mai eficienți în controlarea incendiilor”, mai spun jurnaliștii greci.
Oficialii brigadei române i-au întrebat inițial pe omologii lor greci de ce nu folosesc tactica de stingere a incendiilor intitulată „foc cu foc”. Practica presupune arderea controlată, în avans, a unor suprafețe care ar putea alimenta incendiul mare. „Unii își vor aminti probabil că, în ianuarie 2020, când Australia ardea în întregime, aborigenii au lucrat cu pompierii pentru a pune foc în anumite zone, astfel încât <muniția> necesară focului deja aprins să fie limitată. Acesta a fost primul gând al românilor, care au primit ca răspuns că așa ceva trebuie să fie decis de către Serviciul Silvic, care să dea și ordinul. Chiar și în momentele critice, mintea noastră a funcționat sub aspect birocratic. Tactica incendiilor artificiale este practicată în întreaga lume, dar noi am considerat că este exclus s-o aplicăm. Pregătirea superioară a pompierilor români în detrimentul Greciei este justificată și prin cifre. Pentru cei 22 de milioane de locuitori, România are peste 32.000 de pompieri permanenți, în timp ce Grecia are aproximativ 14.000 de pompieri permanenți și sezonieri. Diferența constă în voluntari, România având aproximativ 132.000 de pompieri, în timp ce are și 259 de stații profesionale de stingere a incendiilor și 3.165 de stații de stingere a incendiilor”, se mai arată în articolul publicației Menshouse.
*
Reacțiile locuitorilor greci din zonele în care acționează pompierii români, dar și semnalele elogioase din presa elenă, nu i-au lăsat indiferenți pe pompierii din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Buzău.
„<Ne-au așteptat special să ne aplaude, am rămas uimiți>, <E greu, epuizant, dar ne alimentează mulțumirea localnicilor>, <Incendiul se extinde rapid, facem tot posibilul să îl ținem sub control>, acestea sunt doar câteva cuvinte extrase din discuțiile purtate cu colegii noștri curajoși care în acest moment acționează pe teritoriul Greciei”, se arată pe pagina de Facebook a ISU Buzău.
Tot aici, doi pompieri buzoieni relatează din experiența lor din Grecia.
- Plutonier adjutant Nicu Taman: „În prima dintre zilele când am început dificilele acțiuni de stingere, în momentul când ne întorceam de la intervenție, murdari și obosiți, am fost așteptați de un grup de localnici ce s-au strâns în fața mănăstirii unde ne odihnim pentru a ne aplauda și mulțumi pentru ceea ce facem pentru ei. Nu înțelegem ce ne spun, dar am putut citi mulțumirea și bucuria pe chipurile lor”.
- Plutonier major Daniel Lăcustă: „Am ajuns la 2.00, si am dormit până la 6.00, când ne-am trezit să plecăm la intervenție. Am fost frânt, dar a meritat. Incendiul se extinde foarte rapid, orice focar stins contează și nu putem pierde timp. Facem tot ce putem ca incendiul să fie lichidat cât mai repede. Avem tot ce ne trebuie, chiar și în plus, localnicii ne aduc și ei foarte des mâncare și apă, chiar dacă avem destule. Suntem obosiți după intervenții, nu e deloc ușor, dar ne odihnim și o luăm de la capăt. Ceea ce contează foarte mult e gratitudinea cu care ne întâmpină localnicii, ce ne încarcă cu energie și ne oferă puterea să o luăm de la capăt în fiecare zi”.