Candidatul Alianţei România Dreaptă pentru Colegiul 5 – Camera Deputaţilor, Florina Stoian, este următorul dintre aspiranţii la un post de parlamentar de Buzău care a dat curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersului pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar.
Candidatul Alianţei România Dreaptă pentru Colegiul 5 – Camera Deputaţilor, Florina Stoian, este următorul dintre aspiranţii la un post de parlamentar de Buzău care a dat curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersului pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar.„Demersul pentru sinceritate”, prezentat pe larg în ediţia de marţi a cotidianului OPINIA, se doreşte a fi şi „un exerciţiu de răspundere politică şi de asumare a unei realităţi care ne va afecta în următorii patru ani”, după cum precizează iniţiatoarele. “Votul, ca instrument de exercitare a voinţei şi a drepturilor cetăţeneşti în raport cu clasa politică, reprezintă exprimarea conştientă si asumată a unei îndatoriri civice, ca şi garant al democraţiei şi libertăţilor omului. De aceea, scrisoarea noastră vine să sublinieze acest fapt, făcând un apel direct către cei asupra cărora se va răsfrânge, în curând, actul votului”, după cum susţin cele două iniţiatoare, Marina Ene şi Simona Stan.
1. De ce doriţi să fiţi, pentru următorii patru ani, reprezentant al Forului Legislativ al României?
Consider că experienţa pe care am dobândit-o, ca profesor, în calitate de Inspector General la Inspectoratul Şcolar sau de consilier în Parlamentul European, precum şi activitatea desfăşurată în Partidul Democrat/Partidul Democrat Liberal pe parcursul celor 16 ani mă recomandă să-i reprezint cu onoare în Camera Deputaţilor pe cetăţenii din Colegiul 5.
2. Ce reprezintă, pentru dumneavoastră, Parlamentul României?
Parlamentul României este forul legislativ care însumează pe toţi deputaţii şi senatorii aleşi din patru în patru ani, de către cetăţenii români cu drept de vot. Alegerile libere pentru Parlamentul României sunt un drept câştigat în 1989, sunt expresia democraţiei populare. În fapt, unii parlamentari uită pentru ce au fost trimişi de cetăţeni în Parlament şi aderă, fără ştirea celor pe care îi reprezintă, la grupuri de interese numai de ei ştiute.
3. Care este, după opinia dumneavoastră, diferenţa între o persoană cu drept de vot şi una fără acest drept?
Toate persoanele care nu se află pe listele electorale permanente, teoretic, nu au drept de vot. Acestea, deşi sunt cetăţeni români, nu pot vota, fie pentru că nu au împlinit vârsta prevăzută de lege, ori pentru că, din diferite raţiuni (medicale, judiciare), li s-a restrâns dreptul de vot. În opinia mea, dreptul de vot trebuie exercitat responsabil, liber, fără constrângeri şi ameninţări. Pare grav ceea ce spun, dar am avut, în acest an, la referendum, exemple clare de manipulare, de fraudare a votului. Aceste fapte sunt nocive pentru democraţie, şi instituţiile statului cu atribuţii în respectarea legii trebuie să-şi facă datoria.
4. Ce reprezintă statul de drept şi statul democratic?
Statul de drept, în opinia mea, este un stat în care instituţiile responsabile de funcţionarea Justiţiei sunt independente şi legea este egală pentru toţi cetăţenii, indiferent de ce partid se află la putere.
Statul democratic este acel stat în care sunt respectate drepturile tuturor persoanelor care trăiesc şi muncesc pe teritoriul lui, în care instituţiile veghează la respectarea drepturilor omului, fără nicio discriminare.
5. Cum puteţi caracteriza campaniile electorale din România?
Campaniile electorale din România s-ar desfăşura la fel ca în alte state cu experienţă democratică din Uniunea Europeană dacă nu ar mai exista bani negri cu care unii candidaţi să fraudeze alegerile şi, implicit, să desfăşoare campanii electorale cu încălcarea legii.
6. Consideraţi că în România există doctrine politice? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul.
Da, în România, la fel ca în toate statele democratice, există două mari curente doctrinare politice, unul de stânga şi celălalt de dreapta. Între cele două doctrine sunt şi unele combinaţii de centru şi curentele extremiste de ambele părţi ale spectrului politic. Orientarea doctrinară este oglindită în programele de guvernare ale guvernelor.
În România am cunoscut guverne de stânga, în perioadele 1990-1996 şi 2000-2004, precum şi în prezent. Ceea ce caracterizează politica de stânga în România sunt măsurile de asigurare a protecţiei sociale, pentru servirea intereselor propriului electorat, în detrimentul creşterii economice. Deseori se manifestă populismul periculos pentru sănătatea economiei pe termen mediu şi lung.
Guvernele de dreapta se remarcă, în general, prin măsuri de sprijinire a dezvoltării economiei, de sprijinire a firmelor şi de încurajare şi stimulare dezvoltării economice. Alianţa România Dreaptă este o construcţie de dreapta, cu aplecare spre un stat modern şi european, solidar, echilibrat, un stat suplu şi funcţional.
7. Care credeţi că este ponderea contribuţiei partidului politic în câştigarea alegerilor? Vă rugăm să ne răspundeţi, fără a ne transmite punctajele primite de la partidele ai căror membri sunteţi.
Un candidat independent este dezavantajat în campania electorală faţă de un candidat susţinut de un partid politic, pentru că un partid dispune de structuri care sunt utile în organizarea activităţilor specifice. Consider că procentul deţinut de partid poate să decidă succesul unui candidat în alegeri.
8. Consideraţi că, în România, demersul parlamentar, în raport cu Guvernul şi Preşedinţia, este făcut în mod corect, respectând normele constituţionale şi atributele parlamentare? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul.
Un parlamentar are la îndemână demersuri legale prin care poate să interpeleze membri ai Guvernului sau Preşedinţia, în legătură cu problemele sesizate în colegiul său. Din păcate, sunt cunoscute din presă şi alte preocupări ale unor parlamentari, cum ar fi angajarea unor rude în funcţii publice, trafic de influenţă şi altele.
9. Care este gradul dumneavoastră de interes REAL şi cum se manifestă acesta PRACTIC faţă de electorat şi faţă de cetăţean în general? Vă rugăm să nu ne prezentaţi aici discursuri de campanie!
În activitatea mea, desfăşurată în învăţământul buzoian, în Consiliul Municipal al Primăriei Buzău şi la Parlamentul European – aici în calitate de consilier -, am cunoscut viaţa şi preocupările oamenilor. La fiecare pas întâlnesc persoane cu probleme nerezolvate din motive diverse. Am ajutat sute de profesori pentru a-şi căpăta drepturile lor, am discutat cu părinţi şi autorităţi, dar şi cu simpli cetăţeni. Toate acestea sunt, pentru mine, o provocare pentru a duce nevoile şi dorinţele oamenilor la nivel de decizie legislativă.
10. Consideraţi că dumneavoastră, ca şi candidat şi ca om politic, din perspectiva definiţiei acestuia, aveţi pregătirea şi profilul necesare pentru a fi parlamentar? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul şi să nu ne prezentaţi discursuri de campanie!
Prin tot ceea ce am învăţat şi prin ceea ce am clădit prin munca mea consider că pot face faţă atât în calitate de candidat, ca şi în cea de om politic, în această campanie electorală.