Face mişto de toţi? / Bîgiu nu a mai putut explica judecătorilor de ce l-a turnat pe fostul ministru al Internelor Cristian David

   Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu şi afaceristul Gheorghe Doloiu şi-ar putea afla în curând sentinţele în dosarul în care sunt judecaţi pentru spălare de bani, obţinuţi ca mită pentru retrocedarea unui teren de 15 hectare de teren din municipiul Buzău aparţinând fostei staţiuni agricole, doar în care este implicat şi fostul ministru de Interne Cristian David. La termenul de marţi, completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecă această cauză a decis să revoce controlul judiciar dispus faţă de afaceristul Doloiu, singurul în cazul căruia s-a dispus această măsură preventivă încă din faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă că judecătorii se pregătesc să dea o soluţie în proces.

   Însă, pe măsură ce părţile au fost audiate, informaţii interesante au apărut în cel de-al doilea dosar de corupţie al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu şi a clarificat, cel puţin pentru opinia publică, lanţul denunţurilor menite să facă radiografia mituirii fostului ministru al Internelor Cristian David. Singurul arestat preventiv pentru luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu, în legătură cu retrocedarea terenului susmenţionat, David a fost denunţat de membrii întregului lanţ infracţional, toţi implicaţi în alte dosare de corupţie.

   Din lanţul infracţional, în ordinea cronologică în care au făcut denunţurile, fac parte personajele principale Adrian Mladin, fostul primar al comunei Jilava, Valeriu Roger Niţescu, fost şef de cabinet al ex-ministrului de Interne David, fostul prefect al Buzăului, Cristinel Bîgiu.

   Alături de aceştia, pe lanţul infracţional au fost intercalate mai multe personaje, pentru a masca provenienţa banilor din mită, printre care şi afaceristul buzoian Gheorghe Doloiu, proprietarul şi administratorul societăţii Legume-Fructe S.A.

Ori ne crede proşti ori face mişto de toată lumea

   Rând pe rând, aceştia au fost audiaţi în instanţă în calitate de inculpaţi şi fiecare şi-a prezentat varianta vizavi de modul în care a fost pusă la cale şi derulată ulterior afacerea.

   Marţi a fost rândul fostului şef CJ Buzău Cristinel Bîgiu să se „spovedească“ în faţa instanţei,  despre cum a împărţit la partidul din care făcea parte la acel moment peste 400 de mii de euro din mita pe care o primise, bani care ar fi fost folosiţi în campania electorală din 2008, în speranţa că judecătorii vor dicta o sentinţă mai blândă în cazul lui şi încercând să distragă atenţia de la adevăratul mobil al faptei – mita de sute de mii de euro cerută şi încasată.

   Reamintim că, în urma denunţului său, fostul deputat PNL de Buzău şi, George Scutaru, şi de­putatul PNL Dan Motreanu, identificaţi ca beneficiari ai banilor din mita pentru terenul de 15 hectare din Buzău, s-au ales cu dosar la DNA şi au fost trimişi în faţa judecătorilor pentru fapte de corupţie.

   Anterior, o declaraţie dată de Bîgiu a făcut ca  procurorii DNA să-şi definitiveze cercetările ce-l vizau pe fostul ministru de Interne Cristian David, denunţat anterior de fostul primar de la Jilava, Adrian Mladin, dar şi de şeful său de cabinet Roger Niţescu. Marţi însă, surpriză! Când a fost întrebat care a fost motivul pentru care într-un denunţ din ianuarie 2015 a susţinut că fostul ministru Cristian David a venit la el să-l întrebe ce se mai întâmplă cu retrocedarea de la Buzău, Bîgiu a arătat că nu-şi explică de ce a scris asta în denunţ.

   Astfel, declaraţia dată în faţa judecătorilor nu face decât să pună sub semnul întrebării aşa-zisa mărturie dată de Bîgiu procurorilor în timp ce se afla în arest preventiv, mărturie în urma căreia fostul ministru Cristian David era săltat de DNA şi trimis după gratii unde a sta cam două luni, dar şi alte declaraţii date în faţa procurorilor, cum ar fi cea care îi vizează pe Scutaru şi pe Motreanu.

Răspunsul, dat de procurorul de caz

   „Lăcomia manifestată de inculpaţi a fost cea care a produs probele incontestabile administrate în acest dosar“. Acesta poate fi un excelent motto al dosarului în care personaje cu funcţii înalte au tăbărât ca vulturii asupra unui teren valoros revendicat de o bătrână ani la rând, fără succes.

   Este concluzia procurorului de caz în rechizitoriul dosarului. Actul acuzării reconstituie realităţi şocante din România ultimilor ani: corupţie la cel mai înalt nivel, şpăgi de milioane de euro, lăcomie, neîncredere şi trădare. Toate presărate cu accente de tot râsul. Dacă nu ar fi de plâns.

Declaraţia lui Bîgiu în faţa judecătorilor

  Cristinel Bîgiu a arătat în faţa a trei judecători de la instanţa supremă că, în 2007, l-a cunoscut la Prefectura Buzău pe Adrian Mladin, pe atunci consilier al preşedintelui Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).

   ,,Mi-a spus că are o rudă care are de recuperat o suprafaţă de teren din Buzău. Avea toate datele. L-am trimis la şefa de birou a Comisiei”, a susţinut Bîgiu în declaraţia dată în calitatea sa de inculpat. 

   În continuare, el a arătat că, în martie 2007, a fost nominalizat într-o funcţie importantă în PNL.

   ,,După ce m-am mutat la Bucureşti mă întâlneam de două sau trei ori pe săptămână cu Adrian Mladin. Câteva luni n-am mai ştiut de teren. În 2008, Mladin mi-a zis că dacă reuşeşte să vândă terenurile va sprijini organizaţia judeţeană Buzău şi organizaţia centrală a PNL. Mi-a spus că va sprijini organizaţia cu 900 de mii de euro, bani care trebuiau să ajungă la mine prin intermediul lui Doloiu Gheorghe, un om de afaceri din Buzău”, a continuat Bîgiu. 

   El a mai precizat că a fost o sponsorizare pentru campania electorală care se apropia: ,,Bani care au fost bineveniţi. Nu mi-a promis mie suma. A fost o sponsorizare clară pentru partid. Şi mi-a zis că, o parte din ea să ajungă la Centru şi să se afle că vin de la el”, a continuat fostul prefect.

   Mai departe, acesta a precizat că, din suma promisă, a primit numai 700.000 de euro, bani care au ajuns la el în trei tranşe.

   ,,Se plângea că are de dat în multe locuri. 425 de mii au mers la Centru. Eu am dus banii lui Dan Motreanu şi lui George Scutaru. 250.000 de euro lui Motreanu şi 175.000 de euro lui Scutaru. Ceilalţi bani au fost folosiţi în campania locală. Au fost cheltuiţi pe concerte, îndeosebi. Banii de la Mladin mi-au fost aduşi de Gheorghe Doloiu în pungi de plastic”, a mai susţinut fostul prefect de Buzău.

Replica lui Motreanu: „Totul este o minciună, dovedită“

   Dan Motreanu a ţinut să îi dea o replică lui Cristinel Bîgiu. ,,Am văzut declaraţiile domnului Bîgiu şi ţin să precizez că totul este o minciună, dovedită şi în instanţă. Inclusiv din declaraţiile martorilor se precizează că nu mi-a fost adus niciun ban. Chiar unul dintre martori i-a spus domnului Bîgiu că dacă avea nevoie să ducă vreodată bani la partid îi ducea singur, nu avea nevoie de intermediar”, a precizat deputatul PNL, Dan Motreanu. 

Intriga

   În primăvara lui 2007, primarul din Jilava, Adrian Mladin, împreună cu asociatul lui, Philip Luke Naughton, au cumpărat drepturile litigioase pentru 15 hectare de teren în intravilanul oraşului Buzău de la Violeta Ştirbulescu, o septuagenară moştenitoare de drept a pământurilor. Mladin i-a dat femeii 200.000 de euro, apoi încă 400.000 de euro după ameninţări cu procese. În decembrie 2007, el a vândut doar o parte din terenuri, aproape 6 hectare, cu aproape 7 ­mi­lioane de euro. Femeia nu putea pur şi simplu să îşi recupereze terenurile familiei din cauza corupţiei şi a fost nevoită să vândă drepturile litigioase:

   ,,Nu se emite titlu de proprietate dacă cel care solicită acest drept legitim nu îl vinde unei persoane agreate de factorul decident sau chiar nominalizat în mod expres de cel care conduce. În opinia prefectului, nu are nicio importanţă cine are dreptul de proprietate asupra terenului, importante cu adevărat sunt numele şi calităţile persoanelor care îşi doresc terenul altora”, explică procurorul în rechi­zitoriu.

   Primarul Mladin era văzut drept un „descurcăreţ“, mai ales că lucrase la Corpul de control al Guvernului. Chiar şi el însă s-a lovit de lăcomia colegilor din PNL şi administraţia locală şi centrală. ,,Se bat mulţi pe el”, i-ar fi spus prefectul de Buzău, Cristinel Bîgiu, când s-a dus să revendice terenul al căror drepturi litigioase le cumpărase. A reuşit până la urmă să obţină terenurile, însă a fost nevoit să dea şpăgi de peste 3 ­mi­lioane de euro. Iată ce îi spunea ­unu­ia dintre intermediari într-o discuţie interceptată în iulie anul trecut:

   „Mladin: Eu sunt extrem de supărat la momentul acesta pentru că dacă pun pe hârtie toată şpaga pe care am dat-o atuncea, ajung la trei milioane, da? Da’ am zis O.K., a fost un business, l-am făcut, foarte bine, ducă-se!”

   Primarul a fost nevoit să împartă cu ministrul de Interne, directorul lui de cabinet prefectul de Buzău, care spune că a dat bani şi la partid.

Şpăgarii nu aveau încredere unul în celălalt

   Neîncrederea dintre „partene­rii afacerii” i-a determinat să îşi ia măsuri de precauţie unii faţă de alţii, care i-au vulnerabilizat însă faţă de anchetatori. Au încheiat contracte de vânzare-cumpărare fictive chiar pe numele reale şi le-au înscris la cartea funciară, întrucât se temeau că nu îşi vor primi partea.

   Astfel, Doloiu a încercat să se asigure că va primi mita de 1.000.000 de euro pentru Bîgiu şi a solicitat întocmirea unei promisi­uni de vânzare-cumpărare pentru un hectar, pe care a înscris-o în cartea funciară. Pentru partea lui de 1,4 ha, a încheiat de asemenea contract.

   Nici şeful de cabinet Vali Niţescu nu a fost mai încrezător în cuvântul lui Mladin, care a promis că îl va mitui dacă va intra în posesia terenului. Împreună cu soţia, Niţescu ,,a cumpărat“ 7 hectare. În contract a scris că i-a platit 62.500 Violetei Ştirbulescu. După ce a primit şpaga de la Mladin, a renunţat la proprietatea asupra terenurilor.

   Mirosul banilor a băgat zâzanie între ei: fiecăruia i s-a părut că ceilalţi au primit mai mult, au început să se certe, să discute imprudent şi să se ameninţe.

Deznodământul: S-au turnat între ei

Concluzia!

   Dosarul lui David se datorează valului de denunţuri făcute de ­di­verşi posesori de dosare penale care au început să toarne la DNA. Motivul este simplu: dacă denunţi pe cineva important la procuratură beneficiezi de reducerea pedepsei la jumătate. Dacă recunoşti faptele mai primeşti o reducere de încă o treime. Cu alte cuvinte, infractorul poate scăpa prin două declaraţii de circa 80% din eventuala condamnare. O afacere foarte bună. 

   Arestarea ex-ministrului David are legătură cu denunţul făcut din închisoare de fostul primar al localităţii Jilava, Adrian Mladin. Acest Mladin, condamnat şi el pentru şpagă, a fost cel care ar fi intermediat mita. Însă David a fost trădat şi de un prieten, fostul său şef de cabinet de la minister, Robert Niţescu. Acest Niţescu s-a întâlnit cu fostul său şef şi l-a înregistrat când vorbeau despre banii luaţi mită şi despre modul în care i-au ascuns. 

   Pentru a albi o parte din banii luaţi şpagă, fostul ministru de Interne a făcut un împrumut fictiv de 60 de mii de euro de la propria mamă. Mama ministrului, la rândul ei, a semnat un contract fictiv de vânzare a unui apartament către un prieten al ministrului David. Pentru că aceste două denunţuri, ale primarului Mladin şi ale prietenului Niţescu nu erau de ajuns, procurorii l-au îngropat definitiv pe Cristi David. 

   Din închisoare, un alt prieten a făcut al treilea denunţ împotriva acestuia. Denunţătorul a fost Cristinel Bîgiu, la care David ar fi făcut traficul de influenţă. Trei denunţuri şi David a fost făcut knock out şi arestat pentru 29 de zile.

   În acest dosar, procurorii DNA i-au trimis în judecată, pe 16 iulie 2015, pe Gheorghe Doloiu, acuzat de spălare de bani, pe Cristian David, acuzat de luare de mită, pe Roger Valeriu Niţescu, acuzat de trafic de influenţă şi spălarea ­ba­nilor, şi pe Cristinel Bîgiu, prefect al judeţului Buzău, la data comiterii faptei, acuzat de spălare de bani.

   Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu a fost condamnat, pe 5 aprilie, de magistraţii Tribunalului Călăraşi, într-un alt dosar, la cinci ani şi două luni de închisoare pentru luare de mită, şi la confiscarea specială a sumei de 45.000 de lei, sentinţa nefiind definitivă.

   Bîgiu mai este judecat într-un dosar, de această dată pentru ­tra­fic de influenţă. De altfel, şi acest dosar este bazat pe un denunţ al  fostului preşedinte al CJ Buzău. Este vorba despre recunoaşterea mitei primite de la fostul director al RA-APPS, Gabriel Surdu, pentru a interveni la primarul de la Ghergheasa  pentru un contract. În schimbul banilor, şeful CJ Buzău trebuia să faciliteze firmei pe care Surdu o conducea printr-un intermediar obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în ­va­loare de aproape 11 milioane de euro. 

   În faţa unui judecător de la Tribunalul Bucureşti Bîgiu a recunoscut că a primit şpagă de la Surdu.

   „Recunosc că am primit de la Surdu, ca primă tranşă, 75.000 de euro, pentru a interveni la primarul comunei Ghergheasa în vederea atribuirii contractului de lucrări amintit“, a declarat, cu lejeritate, Bîgiu în faţa magistraţilor. Bîgiu şi-a menţinut astfel mărturia făcută pe 29 aprilie 2015 în faţa procurorilor DNA.