Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive şi eliminarea lor din toate contractele de prestări servicii de acelaşi tip, inclusiv din cele referitoare la creditele bancare, ar putea fi aplicată de la 1 octombrie.
Banca Naţională a transmis Ministerului Justiţiei un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, arătând că acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului. „Ministerul Justiţiei nu a primit studiul propriu-zis, ci un rezumat al acestuia. BNR a precizat că impactul este unul semnificativ pentru rezultatele financiare ale băncilor, cu unele bănci mai afectate decât altele, dar fără să poată reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii financiare a sistemului“, au declarat surse oficiale.
Cu alte cuvinte, BNR nu se opune eliminării prevederii din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele.
Calculele BNR: pierderi de 4,8 miliarde lei
Banca centrală a analizat doar veniturile viitoare neîncasate şi provizioanele aferente, dar nu a luat în calcul eventuale despăgubiri retroactive pentru sumele achitate de către clienţi şi pe care băncile ar putea fi obligate să le ramburseze. „La BNR nu s-a calculat nimic retroactiv, iar calculele BNR au fost numai pe dobânzi fixe şi variabile, care au putut fi formalizate în aplicaţii, întrucât la nivelul comisioanelor era mult mai dificil şi datele erau insuficiente pentru termenul scurt în care trebuia încheiat studiul. Impactul pe comisioane a fost calculat de către bănci şi reprezintă puţin peste o treime din totalul de 4,8 miliarde lei, impactul total la nivelul sistemului“, au explicat sursele citate.
Surse bancare au precizat că, metodologic, BNR a analizat ce credite sau tip de credite au evoluat altfel decât s-ar fi aşteptat din condiţiile de la originarea creditului. Acolo unde BNR a constatat că unele dobânzi, în derularea creditului, aşa cum au primit date, au evoluat „inconsistent“ faţă de prevederile iniţiale, s-a considerat că există indicii de posibile acţiuni în instanţă şi
s-au calculat anumite prejudicii, ţinând cont de sentinţe rezonabile. „În note s-au menţionat şi calculele băncilor, care au făcut o generalizare asupra portofoliului pornind de la deciziile judecătoreşti pe fiecare bancă în parte. Scenariile construite de bănci diferă foarte mult de ceea ce a analizat BNR“, au precizat respectivele sursele bancare.
Ratele variabile, principalele clauze abuzive
Banca Naţională a României a inclus în rândul clauzelor abuzive ratele variabile în funcţie de indicele intern de referinţă, considerat principalul element de contestare în cazul dobânzilor variabile, care ar fi trebuit să fie la un moment dat aproape identice indiferent de momentul de generare al creditelor.
De asemenea, BNR a identificat diferenţe semnificative între marjele fixe la creditele cu dobândă variabilă legate de un indice extern.
În toate aceste cazuri s-a urmărit coerenţa evoluţiei dobânzilor de-a lungul derulării creditului. Ca un exemplu, un credit acordat în 2006, cu dobândă variabilă legată de un indice intern de referinţă, ar fi trebuit să aibă în 2009 sau 2010 o rată de dobândă foarte apropiată de un credit nou acordat de bancă la acele momente, întrucât condiţiile macroeconomice şi de piaţă erau similare pentru toate creditele, indiferent de momentul acordării.
Calculele băncilor: pierderi de 24 miliarde lei
La o pierdere potenţială (venituri neîncasate şi provizioane) de 4,8 miliarde lei, rata solvabilităţii pe sistem ar scădea cu 2,5 puncte procentuale, în condiţiile în care nicio bancă nu ar intra sub pragul minim de 8%, având în vedere condiţiile prudenţiale şi contabile din prezent.
Pe de altă parte, simularea realizată de bănci pornind de la cele mai severe sentinţe pronunţate de instanţe relevă o cifră mult mai mare chiar şi în cazul dobânzilor viitoare neîncasate. Băncile consideră că riscă pierderi de până la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât a calculat banca centrală.
Mai mult, extinzând analiza la posibile plăţi retroactive, băcile au calculat pierderi din dobânzi şi comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR. Totuşi, aceste cifre au fost obţinute plecând de la cele mai dure sentinţe pronunţate de instanţe, cum ar fi anularea totală a dobânzii şi rambursarea integrală a plăţilor în contul dobânzilor, caz în care clientul ar urma să plătească doar principalul.
Prevederea, deja amânată de două ori
La începutul acestui an, Cabinetul Ponta a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că articolul din Codul de Procedură Civilă care oferă posibilitatea Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii să nu se aplice de la 1 februarie 2013, ci să fie amânat până la 1 iulie 2013.
Ulterior, în luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.
În aceste condiţii, Guvernul a amânat pentru a doua oară, de la 1 iulie la 1 octombrie, posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare.
Peste 40 de decizii definitive în favoarea clienţilor
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, în perioada februarie–iunie, 44 de hotărâri irevocabile din care rezultă că este abuzivă clauza care impune clientului un comision de risc (sau de administrare), a anuntat avocatul Gheorghe Piperea. Acesta a adăugat că aproape 4.000 de aderenţi la procesul referitor la creditele în franci elveţieni urmează să primească, în particular, lista cu paşii de urmat şi procedura prin care devin reclamanţi. „Am fixat ca termen limită pentru primirea acestor documente şi informaţii data de 31 octombrie 2013“, a spus avocatul specializat în procese colective împotriva băncilor.
În ceea ce îi priveşte pe debitorii care sunt deja ori sunt pe cale de a deveni „neperformanţi“ ori sunt în executare silită, Piperea le reaminteşte că pot declanşa şi aceştia litigii cu băncile, inclusiv pe calea contestaţiei la executare, dar separat de procesul colectiv.
„Clauzele abuzive care pot fi relativ uşor eliminate din contracte – cu consecinţa adaptării contractului şi a restiturii unor plăţi nedatorate – sunt cele relative la comisionul de risc/administrare/ monitorizare/procesare/neutilizare, precum şi clauza de variabilitate a dobânzii după un indice intern (nepublic, netransparent) al băncii sau după voinţa unilaterală a acesteia“, a explicat avocatul. El a arătat că instanţele din ţară sau din Bucureşti s-au pronunţat în acest sens, chiar irevocabil, în acest an.