Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive şi eliminarea lor din toate contractele de prestări servicii de acelaşi tip, inclusiv din cele referitoare la creditele bancare, a fost amânată pentru a doua oară, noul termen de aplicare fiind 1 octombrie. Prorogarea a fost operată de această dată în Camera Deputaţilor, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde peste un miliard de euro.
La începutul acestui an, Cabinetul Ponta a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că articolul din Codul de Procedură Civilă care oferă posibilitatea Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii să nu se aplice de la 1 februarie 2013, ci să fie amânat până la 1 iulie 2013.
Băncile doresc eliminarea acestei prevederi din Cod, deşi reglementarea face parte dintr-o Directivă europeană care trebuia aplicată de România încă de la momentul integrării europene, din 2007.
La începutul lunii iunie, Banca Naţională a României a transmis Guvernului un studiu de impact din care rezultă că băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare încheiate cu populaţia.
Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice, în toate contractele de creditare, clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.
Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea.
Solicitările băncilor pot afecta procesul de Justiţie
Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel. |nsă instituţiile de credit susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la |nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.
|n cazul în care Guvernul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. Dar, o astfel de măsură ar putea aduce la |nalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie sau apă şi canalizare.
Isărescu: Pot fi afectaţi 6-7 milioane de deponenţi
Cele 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească au încheiat anul trecut cu pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, triple faţă de 2011. O situaţie deloc de invidiat, în contextul în care impactul eliminării clauzelor abuzive din toate contractele de credit este de de 5 miliarde de lei.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că studiul realizat de banca centrală privind clauzele abuzive din contractele băncilor relevă un „impact major“ asupra sistemului bancar şi a celor care şi-au depozite în bănci, aceştia din urmă trebuind să fie protejaţi în locul debitorilor care dau în judecată băncile.
„S-a făcut studiul, s-a discutat cu Asociaţia Română a Băncilor, propunerea mea către colegii din Banca Naţională şi cei din ARB a fost să iasă împreună şi să explice cifrele. Calculele nu au fost simple. Nu pot să mă abţin să spun că impactul este major, ar fi major asupra sistemului bancar“, a afirmat Isărescu.
Acesta a adăugat că poziţia BNR „cel puţin prudentă“ nu apără nicio bancă comercială, ci pe cei 6-7 milioane de deponenţi din băncile româneşti. „|ntr-adevăr, este posibil ca şi debitorii, cei care au luat credite, în anumite cazuri să aibă dreptate, suntem pentru o abordare de la caz la caz, uneori şi în instanţă. Dar foarte important este să ştii că dacă ai 200.000 – 400.000 de debitori care urmăresc, cu ajutorul avocaţilor, anumite uşurări în ceea ce priveşte creditele, să ştii că în partea cealaltă ai 6-7 milioane de deponenţi. Şi atunci când impactul asupra sistemului bancar este major, cei care pot să fie afectaţi sunt cei 6-7 milioane, sunt tot români, sunt oameni care au avut încredere în sistemul bancar şi ţin acolo economisirile“, a conchis Mugur Isărescu.
Piperea: Deponenţii şi debitorii nu trebuie diferenţiaţi
Avocatul Gheroghe Piperea critică afirmaţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, afirmând că „este ridicol să susţii că restituirea bunurilor furate ar fi o pagubă pentru hoţ”. Potrivit avocatului, cei care au depozite în bănci sunt deseori şi debitori ai băncii pentru diverse împrumuturi sau facilităţi de creditare.
„Deponenţii şi debitorii băncii sunt unul şi acelaşi lucru pentru bancă, având un element comun care îi uneşte: ei sunt consumatori ai serviciilor prestate de bancă, deci, în această calitate, au dreptul la aceeaşi protecţe legală şi judiciară”, adaugă Gheorghe Piperea.
Pe de altă parte, acesta punctează că articolele privind clauzele abuzive, nr. 12 şi nr. 13 din Legea nr. 193/2000, amânate pentru luna octombrie, sunt obligatorii pentru România datorită statutului său de membru al UE. „Două directive UE – 93/13 şi 22/2009 – obligă statele membre ale UE să reglementeze mecanisme interne de corecţie a clauzelor abuzive, acţiuni în încetare, inclusiv sau mai ales prin procese de tip «class action» (proces în interesul tuturor clienţilor, n.r.)”, explică avocatul. Gheorghe Piperea a mai anunţat că până la finalul anului va apărea o directivă care va impune şi acţiunile colective de recuperare a prejudiciilor cauzate de profesioniştii care încalcă legislaţia protecţiei consumatorilor şi pe cea a concurenţei.
Recomandări
Avocatul îi sfătuieşte pe clienţii băncilor să formuleze în continuare acţiuni individuale sau colective pentru eliminarea din contracte a clauzelor abuzive şi pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de aplicarea acestora.
„Personal, recomand în continuare alianţele procesuale pentru astfel de procese pentru toate avantajele inerente, dintre care cele mai importante sunt costul scăzut per capita şi egalitatea de arme. Cu excepţia celor două procese colective pierdute la Curtea de Apel Bucuresti în februarie-martie 2013, anul acesta au fost câştigate toate procesele întemeiate pe Legea clauzelor abuzive, fie ele individuale sau colective”, conchide avocatul Gheorghe Piperea.