Directorul publicației „Atac de Buzău”, Florin Paraschivescu, și redactorul aceleiași publicații, Doru Iuga, au fost plasați de Judecătoria Buzău în arest la domiciliu, în timp ce responsabilul cu publicitatea, Oana Galanton, soția primului, va fi cercetată sub control judiciar. Toți trei sunt cercetați de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău pentru șantaj, iar măsura instanței, luată sâmbătă seara, poate fi contestată în termen de 48 de ore la Tribunalul Buzău. Avocații celor trei au declarat, însă, că nu vor formula contestații.
Echipa „Atac de Buzău” a fost reținută, vineri după-amiază, pentru șantaj, Paraschivescu, Iuga și Galanton fiind suspectați că au cerut bani, un autoturism și diverse foloase personale unor oameni de afaceri și primari pentru a nu publica materiale denigratoare despre aceștia. Vineri, 16 octombrie, polițiștii din cadrul IPJ Buzău și IPJ Argeș au efectuat cinci percheziții domiciliare în municipiile Buzău, București și Pitești, la locuințele celor trei persoane bănuite de comiterea infracțiunii de șantaj. Din locuințele percheziționate au fost ridicate terminale de telefonie mobilă cu cartele SIM, laptopuri, unități centrale și înscrisuri cu valoare probantă în cauză.
De asemenea, la aceeași dată, polițiștii au surprins-o în flagrant delict pe Oana Galanton imediat după ce primise 500 lei de la primarul din Poșta Câlnău, Sorin Munteanu, pe care l-a șantajat în același mod. De asemenea, în urmă cu două săptămâni, președintele PSD Sector 5, Cristian Rizea, a depus o plângere penală împotriva reprezentantului publicației „Atac la persoană”, Florin Paraschivescu, pentru comiterea infracțiunii de șantaj. Claudiu Stănescu, secretar executiv al organizației, a depus, de asemenea, o plângere penală împotriva lui Paraschivescu pentru comiterea infracțiunii de amenințare cu moartea.
Ce spune Poliția
„Cei trei sunt bănuiți că, începând din vara anului 2014, ar fi amenințat bărbatul șantajat cu publicarea unor informații defăimătoare, dacă acesta nu acceptă remiterea a 1.000 lei/lunar, sub forma plății unui contract. De asemenea, aceștia sunt bănuiți că, în cursul lunii septembrie 2014, tot prin amenințarea cu publicarea unor informații defăimătoare, i-ar fi solicitat unei alte persoane remiterea a diferite sume de bani, a unui autoturism, precum și obținerea de foloase personale. Din 2014 până în prezent, cei trei sunt bănuiți că ar fi șantajat alte șase persoane din județul Buzău, prin aceeași metodă. După administrarea probatoriului, s-a luat măsura reținerii pentru 24 ore a doi bărbați, de 32 și 33 de ani și a femeii, de 28 de ani, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj. La data de 17 octombrie a.c, cei în cauză urmează a fi prezentați instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile”, se arată în comunicatul de presă al IPJ Buzău.
Până acum, se știe că patru dintre persoanele șantajate care au depus plângeri sunt primarul din Poșta Câlnău, Sorin Munteanu, primarul din Berca, Valeriu Marcu, primarul din Vernești, Daniel Năstase, și fostul deputat social-democrat Marian Ghiveciu.
Citește și: Oana Galanton de la „Atac de Buzău”, prinsă în flagrant după ce a primit șpagă de la primarul din Poșta Câlnău. Întreaga echipă a săptămânalului, reținută pentru șantaj
,,Eu știam de activitatea lor, că șantajează primari și oameni de afaceri, mi-am văzut de treaba mea. Îmi pare rău însă că nu s-a luat atitudine până acum împotriva acestor indivizi care fac rău breslei jurnaliștilor. Publicau materiale pornografice, articole defăimătoare e puțin spus, nu știu dacă în România mai există așa ceva, nu știu cum au fost tolerați. M-au sunat de mai multe ori dar, nu am dat niciodată curs discuțiilor, au cerut de toate, dar eu le-am spus că pot scrie orice”, a declarat Marian Ghiveciu.
Fostul parlamentar a adăugat că, într-o singură zi, Paraschivescu, Galanton și Iuga, l-au sunat de peste 40 de ori, încercând să-l determine să le dea bani: ,,Nu pot califica ce au făcut, astfel că, în cele din urmă am depus plângere. Într-o singură zi m-au sunat de peste 40 de ori, până la urmă mi-am închis telefonul. Erau foarte agasanți, agresivi la un moment dat, insistenți. Cred că jurnaliștii ar trebui să facă front comun să îndepărteze specimenele de acest gen din rândul lor. Cei trei indivizi așa procedau cu primarii, cu oamenii de afaceri, sunau, mergeau în localități unde erau sărbători ale comunelor, acolo Doru Iuga consuma alcool și făcea scandal. Niciodată în Atac de Buzău nu au apărut cei certați cu legea, pentru că ei au plătit. Au apărut doar cei care nu au cedat șantajului”, a mai spus Marian Ghiveciu.
De altfel, informații despre preocupările lui Florin Paraschivescu au mai apărut în urmă cu două săptămâni când, potrivit presei, președintele PSD Sector 5 din Capitală, Cristian Rizea, a depus o plângere pentru șantaj împotriva lui. Paraschivescu i-ar fi cerut lui Rizea 10.000 de lei lunar pentru ca publicația ,,Atac la Persoană”, care apare în București, să nu publice materiale denigratoare la adresa sa.
În acest dosar, fostul director al OTV a stat în arest preventiv timp de zece luni, fiind eliberat în 22 martie 2012, printr-o decizie a Tribunalului București. Hotărârea instanței nu era definitivă, ulterior fiind dispusă executarea pedepsei. Însă, în 2014, Judecătoria Sectorului 1 a admis o cerere a lui Iuga privind constatarea intervenirii unei legi penale mai favorabile, stabilind că infracțiunea pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată și dispunând punerea sa în libertate.
Dosarul lui Iuga și al celorlalți patru inculpați a fost disjuns dintr-unul în care au mai fost trimiși în judecată cetățeanul german Klaus Zander și Andrei Marius Staicovici.
Procurorii de la Parchetul Capitalei i-au deferit justiției, în 24 august 2011, pe Doru Iuga și pe cetățeanul german Klaus Zander, acuzați de act sexual cu un minor, în formă continuată, precum și pe Andrei Marius Staicovici, Viorel Manolache, Ștefan Romeo Haciadurian și Adrian Dobre, acuzați de proxenetism în formă continuată.
Mijloacele de probă administrate în dosar au conturat modul de operare al proxeneților în raport cu tinerii care practicau prostituția și cu beneficiarii serviciilor sexuale, aspectele principale fiind ,,zonele de unde, momentele și modalitățile în care erau racolați/ademeniți bărbații tineri în vederea practicării de relații homosexuale”, ,,modul în care bărbații tineri erau transportați” și ,,unde erau transportați bărbații tineri și intervalul de timp cât erau ținuți”. În legătură cu primul aspect, al zonelor de racolare, anchetatorii arătau că proxeneții ademeneau – în vederea practicării de relații homosexuale – persoane din rândul bărbaților tineri fără adăpost sau al celor cu mijloace de existență precară, din mai multe zone din București, cunoscute ca zone de întâlnire pentru homosexuali (de exemplu zona Lipscani/Brătianu, Piața Romană, Piața Unirii – restaurant McDonald’s, Gara de Nord). Proxeneții contactau telefonic, la cererea clienților, bărbați tineri, printre care se aflau și minori, cărora le cereau servicii sexuale pentru clienți și le înlesneau întâlnirile cu clienții. Proxeneții erau contactați telefonic de bărbați tineri care își ofereau serviciile sexuale și cărora, de asemenea le înlesneau întâlnirile cu clienții. Același gen de contacte se realizau prin intermediul internetului, fie prin postarea unor anunțuri prin care se oferă servicii de masaj, fie prin diferite site-uri de socializare, mai arată anchetatorii la acest capitol. Proxeneții le asigurau bărbaților tineri care se prostituau transportul în vederea întreținerii de relații sexuale, fie prin intermediul autoturismelor proprii, fie cu autoturisme taxi, achitând contravaloarea cursei efectuate.
Tinerii care practicau prostituția erau transportați de către proxeneți la locuințele clienților, unde erau ținuți timp de mai multe ore, pe timpul nopții sau chiar în toate zilele de week-end, timp în care întrețineau relații sexuale cu aceștia. Din probele de la dosar a reieșit că pentru aceste activități, proxeneții primeau de la clienți sume de bani și alte foloase materiale. Totodată, bărbații tineri care își ofereau serviciile sexuale primeau și ei sume de bani sau alte foloase.
Așa că nu miră pe nimeni reacția oficială a primarului Boșcodeală la aflarea veștii că prieteni săi, membrii redacției ,,Atac de Buzău”, au fost reținuți de procurori pentru șantaj. El a declarat pentru DC News că nu are nicio legătură cu săptămânalul respectiv și a subliniat faptul că nu îl cunoaște pe Florin Paraschivescu, directorul publicației. ,,Nu am nicio legătură cu Atac de Buzău”, a spus Constantin Boșcodeală care, întrebat ce relație avea cu Florin Paraschivescu, a continuat: ,,Nici nu îl cunosc. Nu am fost la niciun eveniment (împreună cu Florin Paraschivescu, n.r.)”, a declarat Constantin Boșcodeală pentru DC News.
Realitatea este, însă, cu totul alta. Primarul Constantin Boșcodeală, președinte al PSD Buzău până pe 19 septembrie 2015, a participat atât la lansarea ,,Atac de Buzău”, așa cum se poate observa din imaginea alăturată, cât și la sărbătoarea prilejuită de împlinirea unui an de la apariția acestui săptămânal, așa cum puteți constata din înregistrarea video, postată de Florin Paraschivescu pe pagina sa de Facebook, pe care o puteți vedea mai jos.
Alte întrebări, deocamdată fără răspuns
Așadar, cei trei angajați ai redacției „Atac de Buzău” au căzut în plasa procurorilor după un flagrant organizat cu sprijinul primarului din Poșta Câlnău. Cu siguranță, efectul terapeutic – pentru societatea buzoiană – al acestui flagrant ar fi fost mult mai bun dacă eroul său ar fi fost un personaj curat, și nu unul controversat la rându-i, cum este Sorin Munteanu. Indiferent cum se va sfârși această poveste, respectiv cum vor da socoteală în fața legii cei trei protagoniști cercetați pentru șantaj – sau mai mulți, după cum susțin surse apropiate anchetei -, ancheta nu va fi dusă până la capăt dacă nu va fi extinsă de alte instituții abilitate să răspundă unor întrebări. Cum ar fi, de exemplu, aceea referitoare la sursa banilor cu care au cumpărat tăcerea celor trei primarii și șefii de instituții publice care au fost bălăcăriți în paginile acestui săptămânal până la un punct, iar apoi au început să fie lăudați. Au fost plătiți Paraschivescu, Iuga și Galanton din bani proprii sau din bani publici?
O altă observație care trebuie făcută este cea referitoare la, în cel mai bun caz, pasivitatea întregului mediu politic și de afaceri buzoian față de redacția acestei publicații. Ca să nu mai vorbim despre cea a autorităților care ar fi avut ocazia mult mai devreme să reacționeze în acest caz. A trebuit să treacă un an și jumătate de la apariția primului număr al „Atac de Buzău” și să se adune aproximativ 40 de plângeri contra celor trei pentru ca lucrurile să miște în vreun fel.