Gestionarea populației de urși, dar și de mistreți, este o problemă extrem de serioasă la acest moment, dar și foarte controversată, iar o reglare numerică a acestora este imperios necesară.
Dacă la mistreți s-a mai intervenit, deși încă sunt destul de numeroși și fac ravagii în culturi, în zonele de deal și de munte din județul Buzău localnicii trăiesc în teroare de câțiva ani din cauza urșilor. Sălbăticiunile ies din păduri și dau năvală periodic în gospodăriile localnicilor. Urșii sfârtecă tot ce găsesc în cotețe, iar oamenii se tem tot mai mult pentru viața lor, mai ales că animalele pătrund tot mai adânc în zonele intens locuite, iar din partea autorităților nu au primit până acum vreun sprijin. De când a fost interzisă vânătoarea de specii protejate, carnivorele mari s-au înmulțit peste măsură. Spre exemplu, în acest moment, numărul urșilor din pădurile județului este de șapte ori mai mare decât numărul optim. Sătenii se plâng că, deși autoritățile județene sunt la curent cu pericolul cu care se confruntă de aproape un an, nimeni nu împușcă sălbăticiunile și, mai mult, oamenii așteaptă în zadar despăgubirile de la stat. La rândul lor, vânătorii ridică din umeri și spun că nu au nicio putere să intervină pentru reintroducerea cotelor de recoltă, asociațiile de vânătoare fiind afectate și ele de reducerea veniturilor după interzicerea vânătorii la urs. Până când cei responsabili se vor hotărî să ia o măsură concretă, un lucru este cert. Animalele au devenit tot mai agresive după ce omul a pătruns în habitatul lor prin intensificarea activității forestiere și chiar le-au fost create condiții prielnice pentru mișcare și înmulțire, prin mărirea suprafețelor împădurite care pun stăpânire alarmant și pe zonele de deal.
Săptămâna trecută, sălbăticiunile au atacat din nou, de această dată în comuna Pănătău, într-o gospodărie din satul Sibiciu de Jos, aflat la aproximativ 200 de metri de orașul Pătîrlagele. Un urs, care să fi avut vreo 300 de kilograme, a scos din coteț un porc de peste 130 kg, l-a târât câțiva metri, apoi l-a sfâșiat dar nu a mâncat prea mult din el.
La fața locului a fost chemat și un reprezentant al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor, însă acesta a declarat că nu pot decât să îndepărteze ursul de zona locuită, atunci când animalul va fi găsit.
Ce spune primarul de la Pănătău despre campaniile de împădurire
Însă, în timp ce activiștii de mediu atrag atenția că pădurile se taie alarmant, primarul comunei Pănătău, Nicolae Stoica, trage un semnal de alarmă și spune că astfel de situații, de atacuri ale urșilor în găspodării, dar și de stricăciuni produse de mistreți, sunt cauzate de creșterea necontrolată a suprafețelor împădurite spre zonele locuite. Primarul crede că autoritățile centrale ar trebui să adopte o altă poziție în ceea ce privește campaniile de împădurire. „Programul de împădurire trebuie să fie făcut mai atent și respectând altitudinea. Pădurea ar trebui să fie la o altitudine de peste 700 de metri, iar mai jos să fie pășunile și zone pentru înființarea de culturi care să asigure oamenilor traiul necesar, dar și condiții pentru obținerea de subvenții care să permită desfășurarea de activități agricole. Sub 700 de metri nu ar trebui să se găsească păduri, cu excepția zonelor expuse la eroziunea solului. Numai că, în ultimii ani, pădurile au fost aduse tot mai jos. Când ai împădurit, producția o faci după 70-80 de ani. În schimb, dacă omul cultivă legume, porumb, are producție în fiecare an și îi permite să supraviețuiască. Cu păduri tot mai jos ce facem? Două generații de oameni facem naveta în Spania sau Italia?“, spune Nicolae Stoica.
Acesta spune că numai pe raza comunei Pănătău sunt sute de hectare de fânețe și pășuni ocupate de păduri. „Nu putem să facem proiecte pentru agricultură, nu putem cere subvenții, nu ne putem dezvolta. Să mai lăsăm lupta asta cu împădurirea în spatele caselor oamenilor“, a mai spus Nicolae Stoica.
Primarul crede că autoritățile de la Mediu trebuie să ia măsuri urgente, întrucât dacă atacul urșilor a avut loc într-o zonă foarte apropiată de oraș, intens populată, în orice moment un om poate cădea pradă unei sălbăticiuni aflate în căutare de hrană: „Cei care dau legile trebuie să se gândească în primul rând la oameni, la bătrâni, la copii. Sunt copii care fac naveta pe jos de la Pătârlagele la Sibiciu de Jos, Sibiciu de Sus, în comuna Pănătău…“.
În ultimele două luni, numai în comuna Pănătău au fost șase atacuri ale urșilor. Pe lângă fiara care a furat din coteț porcul de peste 130 de kilograme, alte trei ursoaice cu pui dau iama periodic în gospodării și provoacă pagube însemnate localnicilor.
Urșii, de șapte ori mai mulți, mistreții, de cinci ori, pe fondurile AJVPS
De menționat că, anul trecut, vânătoarea la urs, pisică sălbatică și lup a fost interzisă după ce, în ultimii zece ani, aproape cinci mii de exemplare din aceste specii protejate în toată Europa au fost împușcate de vânători. Pentru situațiile în care sălbăticiunile creează probleme, Ministerul Mediului a anunțat că va înființa Serviciul de Intervenție pentru Animale Sălbatice. Însă inființarea agenției este tergiversată de la o lună la alta.
„Gestionarea populației de urși este una foarte serioasă și foarte controversată la ora actuală. Știți că acele cote de intervenție s-au eliminat anul trecut. Nu știu dacă a fost o soluție bună sau care va fi soluția bună, dar, cu siguranță, populația de urs din România este foarte mare, habitatul lor s-a restrâns de-a lungul timpului și, cumva, numeric, această populație trebuie gestionată. Ministerul Mediului este cel care coordonează partea de carnivore mari și animale ocrotite, iar partea de vânătoare este gestionată de Ministerul Apelor și Pădurilor. În cazul urșilor, trebuie o analiză foarte serioasă a populației și o reglare numerică cred că este absolut necesară, pentru că habitatul nu cred că mai suportă, ca și substanță, o populație atât de mare de urși“, a precizat directorul Romsilva, Ciprian Pahonțu, într-un interviu pentru Agerpres.
În ceea ce privește numărul urșilor, acesta susține că, în acest moment, în pădurile României sunt „undeva între 6.500-7.000 este cifra, care, de-a lungul timpului, a fost bazată pe studii ale Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), ale Facultății de Silvicultură. Poate o evaluare mai exactă – văd că și ONG-urile se implică acum într-un potențial program de evaluare a efectivelor de urs. Ceva trebuie făcut. Nivelul optim al efectivelor de urs se calculează în funcție de potențialul de hrană, de adăpost, de densitate. Este o știință și la vânătoare, care se calculează efectiv pe baza bonității biotopului și efectivul optim de animale care pot trăi pe anumite suprafețe. Nu numai la urs, ci la toate speciile se face aceste calcul. La urs, însă, trebuie făcut ceva, pentru că sunt și accidente nefericite, în care oamenii sunt răniți, uciși, din păcate, gospodării distruse și așa mai departe și care, în mod normal, nu ar trebui să se întâmple. Din câte știu, va fi o întâlnire pe 14 iunie pe tema aceasta la Ministerul Mediului. Ei se ocupă de gestionarea animalelor ocrotite. La urs, lup, râs vorbim și aici de o cotă de intervenție, nu de recoltă, ca la celelalte specii de vânat. Deși nu sunt atât de vizibile și nu fac probleme precum ursul, pagubele sunt însemnate, atât din partea lupului, cât și a râsului. Noi, la carnivore mari, suntem campioni în Europa. Putem livra gratis, fără probleme, oriunde în Europa. Numai că europenii nu vor. Varianta relocării din Brașov în Harghita, de exemplu, nu este o soluție durabilă“, mai spune Pahonțu.
În județul Buzău, efectivul optim de urși pe fondurile de vânătoare ale AJVPS ar fi de 34 de exemplare. Dacă în 2011, numărul acestora ajunsese deja la 120, anul trecut numărul aproape se dublase, ceea ce înseamnă un număr de șapte ori mai mare decât ar trebui. Datele Agenției de Protecția Mediului arată că încă din 2015 numărul urșilor inventariați în județ sărise de 500.
În ceea ce privește exemplarele de mistreț, efectivul maxim pe fondurile de vânătoare ale AJVPS ar fi de până în 300, însă acestea s-au înmulțit de cinci ori, deși în sezonul de vânătoare 2016-2017 au fost recoltate peste 600 de exemplare. Pe întreg județul, cota de recoltare la mistreț a fost de 1.089 în sezonul de vânătoare trecut.