Liceenii buzoieni au fost puşi să dea soluţii pentru integrarea ţiganilor în societate
Zeci de liceeni buzoieni au avut ocazia de a se întâlni ieri cu Dragoş Bucurenci. Invitatul, cunoscut pentru activitatea sa de ecologist, dar şi ca jurnalist freelancer, a avut rolul de a purta o discuţie cu tinerii despre discriminarea ţiganilor.
Caravana „Provocare la nediscriminare” organizată de către Policy Center for Roma and Minorities şi adusă la Buzău cu sprijinul ARDOR şi al inspectorului şcolar Paula Mihai, are rolul de a provoca liceenii la dezbateri care dezvoltă gândirea critică şi analitică.
Liceenii buzoieni au fost puşi să dea soluţii pentru integrarea ţiganilor în societate
Zeci de liceeni buzoieni au avut ocazia de a se întâlni ieri cu Dragoş Bucurenci. Invitatul, cunoscut pentru activitatea sa de ecologist, dar şi ca jurnalist freelancer, a avut rolul de a purta o discuţie cu tinerii despre discriminarea ţiganilor.
Caravana „Provocare la nediscriminare” organizată de către Policy Center for Roma and Minorities şi adusă la Buzău cu sprijinul ARDOR şi al inspectorului şcolar Paula Mihai, are rolul de a provoca liceenii la dezbateri care dezvoltă gândirea critică şi analitică.
Îmbrăcat lejer, în blugi şi cu o cămaşă cu mânecile întoarse, Bucurenci a sosit în aula bibliotecii doar cu câteva minute înainte de începerea întâlnirii. Aproape 30 de tineri îl aşteptau pe scaunele aşezate în semicerc în jurul locului unde urma să se aşeze invitatul de la Bucureşti. Încă de la primele cuvinte, Dragoş Bucurenci reuşeşte să capteze atenţia celor din faţa sa prin atitudinea degajată. Fiecare buzoian poartă în piept un bileţel pe care îi este scris numele.
„Ce părere aveţi despre expulzarea românilor ţigani din Franţa?”, întreabă jurnalistul. Uşor reţinuţi în primă fază, tinerii încep să îşi expună părerile, discuţiile ajungând să atingă subiecte precum: „inocularea prejudecăţilor din copilărie”, „au sau nu ţiganii o genă a infracţionalităţii”, „locurile pentru romi în învăţământ” etc. Fără a-şi da seama, liceenii se aprind şi încep să vină cu diverse exemple din viaţa lor. „Familia mea s-a mutat într-un cartier dominat de ţigani. În prima zi fratele meu s-a dus la magazin şi avenit bătut. A doua zi s-a dus la magazin şi s-a întors bătut. La fel şi în a patra zi. A cincea zi s-a întors după ce îi bătuseră el pe ei”, povesteşte o fată. „Eu cred că dacă vrei să discriminezi un rom, îl trimiţi într-o clasă pe locurile speciale”, este de părere o altă adolescentă.
Fără să îi contrazică, Bucurenci îi provoacă să argumenteze toate afirmaţiile. Când tinerii s-au încălzit bine, urmează întrebarea care avea să schimbe macazul pentru marea majoritate a buzoienilor. „Există vreo legătură între negrii din America şi ţigani?”. Unii zic că da, alţii că prea puţine. „Diferenţa este că negrii au fost sclavi”, spune un tânăr, dovedind că foarte puţini ştiu istoria ţiganilor.
„Lipsa proprietăţii, pentru ţiganii dezrobiţi îi compară cu evreii care şi ei au fost huliţi. Nu încerc să îi scuz, dar trebuie să căutăm nişte explicaţii. În perioada robirii, boierii aveau dreptul primei nopţi cu fetele nemăritate ale ţiganilor. De aceea, robii îşi căsătoreau fetele de foarte tinere. Faptul că nu au avut respect pentru proprietate poate avea urmări. Ei nu s-au trezit infractori într-o dimineaţă, e un proces ce s-a perpetuat. Totodată, instinctul de supravieţuire a făcut ca ţiganii să dea naştere la mulţi copii. În toate comunităţile sărace se nasc foarte mulţi copii în speranţa perpetuării generaţiei”, a declarat Dragoş Bucurenci.
Vizibil impresionaţi, buzoienii au fost apoi puşi să îşi imagineze că sunt miniştri şi să dea soluţii. Concluzia discuţiilor avea să fie că baza răului pleacă de la lipsa de educaţie, „rasismul este o cale de apărare”, iar „prejudecăţile trebuie evaluate în timp, să vezi dacă lucrurile nu s-au schimbat”.
{loadposition zgalerie735}