Două procuroare din Buzău au ratat şansa de a deveni judecător. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererilor de numire în această funcţie a procurorului Cecilia Nicoleta Iana, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, şi a procurorului Iuliana Mihaela Bucur, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău
Cecilia Nicoleta Iana, purtătorul de cuvânt al unităţii de parchet, devenită procuror în 2010 prin decret prezidenţial, după ce a fost admisă în magistratură în urma concursului organizat de CSM în 2009, a vizat o funcţie de judecător la Judecătoria Buzău, însă cererea i-a fost respinsă în plenul CSM cu 12 voturi NU şi 6 DA.
Celălalt procuror care doreşte să intre în rândul judecătorilor este Iuliana Mihaela Bucur, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, care a depus cerere de numire într-o funcţie la Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Buzău sau la Judecătoria Pătârlagele, însă solicitarea i-a fost respinsă de plenul CSM cu majoritate de voturi împotrivă.
Un alt procuror, de la Slobozia , care viza o funcţie la Judecătoria Pogoanele, şi-a retras cererea înainte ca CSM să se întrunească în plen.
În ultimul timp, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este asaltat cu cereri ale procurorilor care vor să fie judecători. Principalul motiv ar putea fi „nesiguranţa profesională“ ca procuror, apărută după ce, în ultima perioadă, tot mai multe voci vorbesc despre scoaterea procurorilor din rândul magistraţilor.
CSM a înregistrat, în ultimul timp, zeci de solicitări venite din partea procurorilor care vor să treacă pe funcţii de judecător. Sunt însă şi destui judecători care vor să fie procurori.
La şedinţa de vineri, plenul CSM a avizat pozitiv doar şapte cereri ale procurorilor de numire într-o funcţie de judecător şi a respins 27 de solicitări, din care patru pentru neprezentare în vederea susţinerii interviului. Pentru avizarea cererilor, s-a ţinut cont atât de vechimea în funcţia de procuror, vechimea la parchetul de la care provine magistratul şi vechimea în grad corespunzătoare instanţei la care se solicită numirea. Nu în ultimul rând, motivele solicitării au contat şi ele în decizia CSM, dar şi modul în care s-a prezentat fiecare aspirant în faţa plenului şi a susţinut motivaţia pentru accederea într-o funcţie de judecător.
De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii a fost invadat în ultimii doi ani de cererile procurorilor care vor să devină judecători. Peste 400 de solicitări ale magistraţilor au ajuns pe masa Consiliului în ultimii doi ani, dar foarte puţine dintre acestea au fost admise. Unii dintre procurorii ale căror cereri au fost respinse de CSM s-au întors cu noi cereri, de fiecare dată cand au avut ocazia, ajungând chiar să aibă câte patru sau cinci solicitări cu aceeaşi temă. Motivaţiile transferurilor sunt dintre cele mai diverse: unii dintre procurori le-au spus membrilor CSM că vor să fie judecători pentru că şi-au găsit o iubită care locuieşte tocmai în oraşul în care există un loc liber la o judecătorie, alţii s-au plâns că au părinţi bolnavi şi dacă ar fi judecători ar avea mai mult timp pentru a se ocupa de ei. Cei mai sinceri au recunoscut, nonşalant, că nu mai vor să fie procurori, pentru că nu le mai place să facă anchete sau pentru că s-au plictisit. Chiar dacă multe dintre solicitările procurorilor nu au fost admise, din cauza numărului mare de cereri, unii dintre membrii CSM au solicitat ca Plenul să stabilească în mod clar criteriile în urma cărora procurorii pot deveni judecători, pentru a nu duce la un deficit al procurorilor imposibil de surmontat în timp.