Ieri s-a încheiat a doua rundă de audieri în cauza instrumentată de către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, în dosarul “Gloria II”, în care consilierii municipali aleşi în vara anului 2012 pe lista Uniunii Social Liberale, aparţinând Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu.
Aceasta după ce 12 consilieri ai puterii locale de atunci – social-democraţii Fănică Bârlă, Sebastian Radu, Mihai Anica, Alexandru Dunel, Aurel Gubandru, Victor Ioniţă, Daniel Lambru, Gabriel Mihalaşcu şi Constantin Musceleanu, precum şi liberalii Constantin Ionescu, Silivu Nicoară şi Vasile Olariu – care au votat împotriva unui proiect de hotărâre iniţiat de opoziţia formată din aleşi ai Partidului Democrat Liberal şi ai Partidului Poporului-Dan Diaconescu prin care municipiul Buzău s-ar fi consituit parte civilă în dosarul “Gloria”, în care primarul Constantin Boşcodeală a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare şi obligat la plata sumei de 1,63 milioane lei (16,3 miliarde lei vechi), reprezentând gaura pe care a provocat-o bugetului local prin ingineriile financiare care i-au adus şi sentinţa respectivă.
Prin respingerea, în urmă cu aproape trei ani, a respectivului proiect de hotărâre, susţin anchetatorii, bugetul local a fost păgubit a doua oară, după ce banii respectivi au fost direcţionaţi ilegal către clubul de fotbal ,,Gloria”; aceasta pentru că, în lipsa pretenţiilor unei părţi civile, după ce fostul primar Constantin Boşcodeală va fi executat cu suma respectivă, banii vor merge către bugetul de stat, şi nicidecum în visteria municipiului.
Cine trebuia să ia decizia constituirii municipiului ca parte civilă?
De partea cealaltă, consilierii locali în cauză au pregătit o strategie de apărare din care să reiasă că ,,de vină sunt morţii”; unul dintre aceştia, mort din punct de vedere politic, este fostul primar, iar cel de-al doilea, trecut la cele veşnice la sfârşitul anului trecut, este fostul secretar al municipiului Ştefan Nedelcu. Cărora li s-ar putea adăuga niscaiva victime colaterale.
Conform unor surse din rândul grupului de foşti consilieri USL, ei vor invoca următoarea situaţie de fapt: în momentul în care Constantin Boşcodeală a organizat întâlnirea informală cu aleşii locali, în care li s-a făcut precizarea că aceştia pot iniţia un proiect de hotărâre cu privire la constituirea ca parte civilă în proces, primarul era trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu un prejudiciu estimat, iar partea vătămată era Municipiul Buzău. Boşcodeală era primar cu drepturi depline şi, conform reglementărilor legale în vigoare, el era unicul reprezentant al acestei unităţi administrativ-teritoriale. De partea cealaltă, spun ei, Consiliul Local nu are personalitate juridică, deci nu era în măsură să impună, chiar pe cale de hotărâre, primarului să facă un asemenea gest. În sprijinul acestei idei, este invocată o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (1956/5 aprilie 2012, pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă), în care se arată că doar unitatea administrativ-teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, şi nu Consiliul Local sau Primăria, care nu sunt entităţi cu personalitate juridică, ci organ deliberativ, respectiv structură executivă a unităţii administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.
În legătură cu proiectul de hotărâre iniţiat de consilierii opoziţiei, foştii aleşi municipali USL spun că a fost depusă o expunere de motive însoţită de un proiect de hotărâre care să fie discutat în comisiile de specialitate şi supus votului în forma propusă de iniţiatori. În schimb, afirmă aceştia, în şedinta din octombrie 2014, fără a exista vreo solicitare oficială din partea cuiva, a fost supus votului un alt proiect de hotărâre, nu cel promovat de grupurile PDL şi PP-DD, şi care avea ca temei legal articole de lege vagi, din care nu reieşea dreptul Consiliului Local Municipal de a hotărî în speţa respectivă. Proiectul a fost redactat de către secretar, fără ca acesta să aibă acest drept, fapt reproşat, de altfel, de iniţiatori. De asemenea, mai spun consilierii în cauză, după şedinţă, preşedintele de şedinţă a trimis, fără a avea acest drept, o adresă către instanţă, în care informează că Municipiul Buzău nu se constituie parte civilă, fără ca respectivul să fie reprezentantul legal al Municipiului sau să aibă o hotărâre a Consiliului Local care să-l împuternicească în acest sens.
Dacă mai punem la socoteală că, într-unul din rarele sale momente de luciditate, răposatul secretar al municipiului, Ştefan Nedelcu, a admis public, cu seninătate, că a ascuns de ochii publicului, inclusiv de cei ai consilierilor locali, adresa instanţei, prin care magistraţii cereau imperativ constituirea municipiului ca parte civilă în proces, este evident că apărarea foştilor consilieri locali ai Uniunii Social Liberale are drept scop final concluzia pe care am prezentat-o mai sus: ,,Morţii sunt de vină“.