Dosarul celui mai mare tun imobiliar dat la Buzău, blocat de trei ani în instanță

   Se fac trei ani de când dosarul celui mai mare tun imobiliar dat în timpul administrației Boșcodeală este blocat pe fond la Tribunalul Dâmbovița. De cinci luni, expertiza pe evaluarea terenurilor în celebrul dosar „Orizont“, ce vi­zează trecerea ilegală a unei su­prafețe de teren de 33 de hec­tare din domeniul public al statului în cel privat, este întoarsă de avocați pe toate părțile și, la fie­care termen, se mai găsește câte o așa-zisă inadvertență, astfel cât să se mai amâne momentul pronun­ță­rii unei prime sentințe în acest caz.

   Spre exemplu, la termenul de miercuri, cauza a fost din nou amânată în vederea înaintării unui punct de vedere din partea expertului recomandat (…) cu privire la completarea raportului de expertiză în specialitatea evaluare bunuri imobile, document care deja a întârziat procesul un an, din cauza faptului că niciun expert nu se încumetă să realizeze lucrarea.

   Raportul de expertiză evaluare bunuri imobile a fost depus la data de 6 decembrie 2016, iar atunci s-a crezut că procesul este pe final, însă de atunci s-a mers din amânare în amânare, iar următoarea înfățișare în instanță a inculpaților va fi pe 20 iunie.

   Fostul primar al municipiului Buzău, Constantin Octavian Boș­co­deală, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de către Direcția Națională Anticorupție, pe 30 mai 2014, sub acuzația de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren de la intrare în Buzău dinspre Mără­­ci­neni, din domeniul public al statu­lui în cel privat, pe care s-a promis că vor fi construite locuințe sociale. În același dosar au mai fost trimiși în judecată, de asemenea în stare de libertate, Viorica Stana, care la data faptelor era director al Oficiului de Cadastru și Publi­citate Imobiliară Buzău, și Tran­dafir Nicolae, care la acea dată era director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău, după cum se arată într-un comunicat de presă transmis de DNA. Ambii sunt acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Procurorii au instituit sechestru până la concurența sumelor de 12.720.000 lei, reprezentând prejudiciul cauzat statului (la nivelul anului 2001, al săvârșirii faptei) și de 11.528.760 lei, reprezentând prejudiciul ca­uzat Stațiunii de Cercetare Dezvol­tare pentru Legumicultura Buzău.

   În rechizitoriul întocmit, pro­cu­rorii au menționat că inculpații – Constantin Octavian Boșcodeală, Viorica Stana și Trandafir Nicolae – ,,în calitățile menționate, prin îndeplinirea defectuoasă a atribu­țiilor de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al mu­nicipiului Buzău. Terenul res­pec­tiv se afla în administrarea Sta­țiunii de Cercetare pentru Le­gumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea ope­rațiuni. În realizarea obiectivului infracțional, inculpatul Constantin Octavian Boșcodeală, invocând o prevedere din Legea Fondului Funciar 18/1991, în calitate de președinte al Comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar, a solicitat Prefecturii Județului Buzău – Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – restituirea a 33 ha teren care au aparținut fostului izlaz comunal. În documentele transmise Prefecturii se menționa că suprafața res­pectivă este în administrarea unei societăți comerciale, S.C. SE­RIBUZ SA Buzău. În baza documentelor transmise (referat și tabel privind situația tarlalelor și parcelelor aferente suprafeței de 33,00 ha. aparținând fostului izlaz comunal), prefectul a emis Ordinul nr. 146/ 24.07.2001. Deși Ordinul Prefectului se referea la suprafața de 33 ha, aparținând fostului izlaz, administrată de S.C. SERIBUZ SA, Primăria Municipiului Buzău – prin inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian (ca primar) – a preluat, la data de 19.11.2001, cu avizul inculpatei Viorica Stana – director O.C.A.O.T.A. Buzău și al lui Elena Ștefan – reprezentant A.D.S (decedată) – o suprafață de aceeași mărime, însă nu de la S.C. SERIBUZ SA, ci de la Stațiunea de Cercetare și Producție Legumi­colă Buzău – reprezentată de inculpatul Trandafir Nicolae, pe un cu totul alt amplasament“. Supra­fața preluată aparținea domeniului public al statului, fiind vorba de un teren destinat producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare, cu potențial economic mai mare, datorită poziționării. „Prin punerea în aplicare a Ordinului nr. 146/ 24.07.2001,  s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Pri­mă­ria Municipiului Buzău – repre­zentată de inculpatul Constantin Octavian Boșcodeală – a obținut o suprafață de teren mult mai valo­roasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediată apropiere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (așa cum s-a și întâmplat în realitate) și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată, unde se aflau – de fapt – te­renurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut.

Contribuția inculpatei Viorica Stana, la acel moment director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, a constat în conceperea și semnarea unui proces-verbal, înregistrat la Oficiul de Cadastru la 19.11.2001, prin care, contrar dispozițiilor ordinului menționat al Prefectului și propriului său referat din 17.07.2001, terenul de 33 ha a fost predat către municipiu nu din suprafața admi­nistrată de S.C. SERIBUZ SA Bu­zău, ci din cea folosită de Sta­țiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Procesul verbal a fost semnat de primarul Constantin Octavian Boșco­deală și de Trandafir Nicolae, la acel moment director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău“.    Procurorii spun că faptele inculpaților au avut ca rezultat prejudicierea sta­tului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 ha preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare la nivelul Sta­țiunii de Cercetare pentru Legumicultura Buzău și exceptat de lege de la reîntregirea izlazului comunal, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și Dezvol­tare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței respective, cuantificată de repre­zentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei. Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului București, s-a constituit parte civilă în cauza. De asemenea, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.528.760 lei.

   Deocamdată, procesul este blocat de trei ani pe fond, Tribunalul Dâmbovița împiedicându-se într-o expertiză. Procurorii au stabilit că respectivul teren era exceptat de la procedurile de retrocedare, fiind destinat exclusiv Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău. Fostul director al Stațiunii, Nicolae Trandafir, este și el judecat în acest dosar. Motiv pentru care actuala conducere îl acuză pe fostul manager de complicitate și îi cere, ca despăgubire, banii pier­duți prin neexploatarea terenului: 2,5 milioane de euro. Pe acest teren a fost construit cartierul de locuințe Orizont, în care locuiește inclusiv Boșcodeală.

   O nouă condamnare ar însem­na o pedeapsă cu executare pentru fostul primar al Buzăului, Constantin Boșcodeală, care ar încerca acum să scape de prima sentință dictată în dosarul „Gloria“. În 2016, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat definitiv pe Constantin Boșcodeală la trei ani de închisoare cu suspendare, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcției de primar pe o perioadă de cinci ani.