Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a atribuit prin licitație deschisă contracte de deszăpezire în valoare totală de aproape 137 de milioane de lei fără TVA pentru patru loturi aflate în administrarea DRDP București, respectiv Lot 1 SDN București Nord, Lot 3 SDN Alexandria, Lot 4 SDN Pitești și Lot 7 SDN Buzău.
Contractele de deszăpezire pentru cele patru loturi administrate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București sunt valabile până în anul 2020, potrivit unui anunț publicat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Potrivit CNADNR, drumurile naționale din județul Buzău vor fi întreținute și deszăpezite, pentru o perioadă de patru ani, de asocierea SC Athos Com SRL – SC Riposta Trans SRL – SC Ady Comservice SRL. Pentru acest contract, CNADNR plătește circa 27,86 milioane lei, fără TVA.
CNADNR a scos la licitație, în primăvară, contractul de deszăpezire pentru Lot 7 – S.D.N. Buzău, pentru perioada 2016-2020, la licitație fiind înscrisă Asocierea SC. ATHOS COM S.R.L. – S.C. RIPOSTA TRANS S.R.L. – SC ADY COMSERVICE SRL, SC TRAMECO SA, SC DIFERIT SRL și asocierea dintre una din firmele lui Dumitru Dobrică, SC MECAN CONSTRUCT SA cu SC SEBASTIAN LKW SRL, SC CONS DAVID SRL și SC TEO TRANS CONSULTING S.R.L.
Dintre toate ofertele, cea depusă de Asocierea SC. ATHOS COM S.R.L. Crișeni, Splaj– S.C. RIPOSTA TRANS S.R.L. Nușfalău, Sălaj – SC ADY COMSERVICE SRL Sibiciu de Sus, Pănătău a fost cea mai bună din punctul de vedere al decidenților CNADNR.
Cum se vor descurca două firme din Sălaj cu iarna buzoiană este prematur de spus, având în vedere că în anii trecuți societăți din Buzău s-au împotmolit când a fost nevoie să scoată din nămeți drumurile care traversau județul.
Cum au ajuns două firme din nordul țării să se asocieze cu una din nordul județului Buzău este iar o necunoscută, cel puțin deocamdată.
Cine ne deszăpezește drumurile naționale
SC Riposta Trans SRL este o firmă din județul Sălaj controlată de familia unui fost consilier județean PSD și fost candidat la Senatul României în 2012, din partea PP-DD, Gavril Biriș, acuzat în 2014 de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare de bani, delapidare și evaziune fiscală, alături de alți afaceriști sălăjeni și un fost polițist din Satu Mare care coordona activitatea unor firme-fantomă cu ajutorul cărora oamenii de afaceri din Sălaj au prejudiciat bugetul de stat cu 5 milioane euro.
Potrivit organelor de anchetă, totul a pornit de la un control al organelor fiscale desfășurat în 2012, la o firmă care aparține unuia dintre liderii grupării infracționale, și o sesizare către DIICOT. Procurorii au stabilit că, începând cu anul 2010, au funcționat mai multe societăți ce aveau un comportament tip fantomă, acestea fiind folosite de către alte societăți pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat, sumele de bani obținute în urmă activităților de evaziune fiscală și delapidare intrând în posesia administratorilor societăților beneficiare care controlau și societățile „fantomă”. O caracteristică a grupului infracțional organizat este racolarea persoanelor fără adăpost, a unor persoane cu o stare materială precară, care, în schimbul unor sume modice de 100 sau 200 de lei, erau de acord să devină administratori ai acestor societăți comerciale „fantomă”. Unii dintre aceștia, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancționați fără să aibă cunoștință însă despre fraudele fiscale desfășurate cu ajutorul acestor societăți de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerțului, la diferite unități bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societății fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare și codurile PIN aferente.
De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanțe și facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare-cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfășurarea unor activități economice fictive, respectiv achiziționarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.
Un exemplu elocvent este preluarea unei societăți comerciale de către o persoană fără adăpost din orașul Tășnad, județul Satu Mare, care trăia într-un garaj în acest oraș, fără apă curentă și electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în suma de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune și eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum și codul PIN. În perioada desfășurării activității infracționale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au derulat sume de zeci de mii de euro.
Pentru loialitatea cu care conducea fictiv șase firme fantomă, un bucureștean a fost cadorisit de către afaceriștii sălăjeni cu un bolid BMW X6, în valoare de aproximativ 60.000 de euro, autoturism cu care s-a prezentat de altfel la audieri.
Și nu este singura problemă a lui Gavril Biriș. Acesta este unul dintre patronii firmei de transport Ritorsa Trans din Șimleul Silvaniei – la care asociat este soția sa Mariana Biriș – din cauza căreia a fost declarat incompatibil în 2012 de Agenția Națională de Integritate, fiind acuzat că a încheiat patru contracte de prestări servicii de transport cu o instituție subordonată Consiliului Județean, realizând un beneficiu de 30.512 de lei.
SC Ritorsa Trans SRL și Riposta Trans SRL sunt legate ombilical prin asociați. Dacă Riposta Trans SRL îi are ca asociați și administratori pe Mariana Biriș și Teodor Pop, în cealaltă firmă – Ritorsa Trans SRL – asociați sunt soții lor, adică Gavril Biriș și Monica Pop. Toți patru sunt asociați în cadrul firmei SC Măgura Autotransport SA din Șimleul Silvaniei, și ea abonată la bani publici.