Discuţii cu reprezentanţii Primăriei Rm. Sărat pentru reabilitarea Închisorii Tăcerii cu fonduri de la Guvern

   Săptămâna trecută, reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au prezentat, la sediul Primăriei din Râmnicu Sărat, proiectul „Memorialul Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat şi Centrul Educaţional privind Comunismul în România”.

   Iniţial, reprezentanţii IICCMER au încercat reabilitarea clădirii fostului penitenciar din Rm. Sărat cu fonduri europene, pe care nu au reuşit să le acceseze, motiv pentru care se va apela la fonduri de la guvern. Potrivit specialiştilor, fondurile necesare pentru a transforma obiectivul într-un muzeu se ridică la 11 milioane de euro.

   Reprezentanţilor Primăriei Râmnicu Sărat le-a fost prezentat proiectul final de restaurare a fostului penitenciar, iar documentaţia urmează să fie depusă la Compania Naţională de Investiţii, pentru a obţine susţinere de la Ministerul Dezvoltării.  

   Evenimentul, la care au participat membri ai Consiliului Local, ai organizaţiilor locale şi publicul interesat, a debutat cu discursul primarului din Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan.  Discursul preşedintelui executiv IICCMER, Radu Preda, a pus accent pe importanţa proiectului memorial, atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru societatea românească în general, fiind o condiţie esenţială pentru păstrarea memoriei. În continuare, Cristina Bordaş, secretar general IICCMER, a prezentat stadiul administrativ al proiectului. Simina Bădică, curator, a vorbit despre tema curatorială a memorialului, iar Bogdan Teodorescu, arhitect, a abordat tema muzeală. La final, Cosmin Budeancă, expert IICCMER, a descris proiectele ­edu­caţionale pe care  institutul intenţionează să le desfăşoare la Râmnicu Sărat.

„Tăcerea“, laitmotivul viitorului centru

   Institutul îşi propune transformarea unui fost spaţiu concentraţionar – fosta închisoare de la Râmnicu Sărat –  într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Obiectivul va fi reabilitat având ca temă centrală conceptul de „tăcere”, ştiut fiind faptul că deţinuţii de aici au fost supuşi unui regim extrem de dur de izolare, intedicţia de a vorbi fiind permanentă. 

    Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, dar şi autorităţile din Rm. Sărat consideră că, odată cu restaurarea fostului penitenciar, Memorialul Victimelor Comunismului nou înfiinţat va intra în circuitul tu­ristic.

   Clădirea închisorii de la Râmnicu Sărat a fost construită în 1898. Din 1955, aici a fost închisă o mare parte a elitei ţărăniste care supravieţuise regimului din alte penitenciare, precum Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu.