Directorul executiv al Administrației Județene a Finanțelor Publice Buzău, Petruș Cîrcei, a fost reținut, ieri, de procurorii bucureșteni antimafia după ce a fost dus la audieri la DIICOT București într-un dosar în care este suspectat pentru favorizarea făptuitorului și compromiterea intereselor justiției.
Cîrcei este bănuit că, în 2014, a furnizat informații des¬pre dosarul în care omul de afaceri buzoian Costică Lepădatu și Marius Grațian Gheorghiță, fost consilier juridic la Casa de Vinuri Pietroasa, manager al uneia dintre societățile lui Lepădatu, erau cercetați de DIICOT București. Mai exact, șeful AJFP i-ar fi anunțat pe cei doi de faptul că anchetatorii au cerut de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați date despre societățile comerciale la care aceștia erau asociați sau administratori, în scopul împiedicării și îngreunării cercetărilor și tragerii la răspundere penală a acestora.
Sediul AJFP Buzău a fost percheziționat miercuri de procurorii DIICOT București, alături de alte două locații, în urma verificărilor fiind puse în executare două mandate de aducere, unul dintre acestea fiind pe numele șefului Fiscului buzoian, Petruș Cîrcei.
,,În cauză, există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2014, suspectul C. P. O., director executiv în cadrul unei instituții publice, a sprijinit cu intenție doi făpuitori cercetați într-un dosar penal aflat pe rolul DIICOT – Serviciul Teritorial București, în scopul împiedicării și îngreunării cercetărilor în dosarul menționat și tragerii la răspundere penală, prin punerea la dispoziția acestora de informații nepublice.
Astfel, luând cunoștință, în virtutea funcției, de informații privind modul în care urmează să se administreze o probă în dosarul aflat pe rolul DIICOT, suspectul a divulgat aceste date îngreunând urmărirea penală și a dezvăluit fără drept mijlocul de probă și înscrisul oficial înainte de dispunerea unei soluții de trimitere în judecată ori de soluționarea definitivă a cauzei”, a arătat DIICOT.
Concret, Petruș Octavian Cîrcei, luând cunoștință în virtutea funcției de informații privind modul în care urmează să se administreze o probă în dosarul de la DIICOT București, a divulgat aceste date celor doi suspecți, îngreunând urmărirea penală și a dezvăluit fără drept mijlocul de probă și înscrisul oficial (ordonanța și adresa DIICOT), înainte de dispunerea unei soluții de trimitere în judecată ori de soluționare definitivă a dosa¬rului.
Prejudicii de 27 milioane de euro din tranzacții prin firme fantomă
În urmă cu un an și jumătate, numele afaceristului Costică Lepădatu a fost vehi¬culat într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, dar și de încercare de obținere frauduloasă a unor fonduri europene, dosar instrumentat de DIICOT București, ulterior fiind începută urmărirea penală în cazul său.
Neregulile cercetate de anchetatori la acel moment vizau operațiuni de evaziune fiscală, sprijinirea unei grupări infracționale, fals în înscrisuri și spălare de bani, în vizorul procurorilor anti-mafia fiind o grupare infracțională care racola oameni săraci din diverse zone din țară, pe numele cărora a înființat peste 100 de firme-fantomă. Societățile erau apoi folosite pentru livrări de diverse mărfuri, în special produse din carne, tranzacții de pe urma cărora statul nu încasa taxe și impozite aferente, bugetul public fiind astfel prejudiciat cu 27 de milioane de euro. Mai mult, în baza actelor false, membrii grupării ar fi încercat să acceseze fonduri europene.
În acest dosar, procurorii DIICOT București au efectuat, în luna decembrie 2014, zeci de percheziții la firme din București, Iași, Ilfov și la sediul Ministerului Fondurilor Europene.
„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate București, Iași, Cluj, Pitești, Ploiești, Bacău și a Serviciilor de Combatere a Criminalității Organizate Buzău,Vrancea și Caraș-Severin au efectuat în data de 15 decembrie un număr 37 percheziții domici¬liare pe raza municipiului București, precum și a județelor Ilfov și Iași, în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unei grupări infracționale organizate, specializate în comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea și prezentarea de documente ori declarații false, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor (neurmată de aprobarea fondurilor europene), fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2010-2014, pe teritoriul României (zona Bucuresti-Ilfov și Moldova) a acționat un grup infracțional organizat ce functiona pe paliere, cu structură piramidală, fiecare membru având atribuții clare și precis determinate și care acționa coordonat în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, respectiv în perioada 2010 – 2012, a infracțiunii de obținere frauduloasă de fonduri europene. La această grupare au aderat mai multe persoane, din medii diferite, care s-au specializat, fiecare având atribuții clar determinate. Gruparea își desfășura activitatea în mod coordonat în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală (prin înființarea și utilizarea de societăți comerciale în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat, societăți care erau trecute pe numele unor persoane modeste material și cu un nivel minim de educație, în special din zonele rurale din Moldova și din Republica Moldova, manipulabile, dar controlate în fapt de către membrii grupării, activități subscrise în special obținerii de resurse financiare consistente din activități evazioniste, respectiv livrări fictive de bunuri și servicii către societăți comerciale controlate de diverse structuri infracționale) spălare de bani (prin preluarea de sume de bani cash de la diverși «clienți», depunerea acestora în conturi bancare, aparținând firmelor controlate de către acesta, urmată de repunerea acestora la dispoziția «clienților») înșelăciune (fraudarea unor instituții bancare, prin contractarea de diferite tipuri de credite în baza unor acte falsificate și nerambursarea acestora), tentativă la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (prin încercarea de obținere în mod fraudulos, în baza unor acte falsificate de fonduri financiare nerambursabile în cadrul diferitelor programe de finanțare – fonduri care nu au fost obținute), fals în înscrisuri sub semnătură privată (prin falsificarea documentelor necesare înființării și utilizării societăților comerciale și a operațiunilor comerciale și financiare aferente) și uz de fals (prin folosirea documentelor falsificate în scopul producerii de consecințe juridice). Numărul acestor societăți comerciale tip ,,fantomă“, care au fost înființate nu în scopul de desfășura activități legale, potrivit obiectului de activitate, ci doar pentru a fi ¬folo-lsite ca simple instrumente în atingerea obiectivului major, și anume obținerea de resurse financiare ilicite, este foarte mare, depășind 100 de astfel de entități. Motivația reală a înființării unui număr atât de mare de firme a constat atât în extinderea posibilitaților de a desfășura activități criminale în cât mai multe și mai variate domenii, dar și în crearea unui «hățiș» juridic și economic care să fie foarte greu de deslușit de către organele judiciare și fiscale în cazul deconspirării activităților ilegale sau în cazul controalelor efectuate de către organele fiscale. De asemenea, există suspiciuni că activitatea membrilor grupării infracțio¬nale a îmbrăcat forme transfrontaliere întrucât pentru a-și asigura produsul infracțional, liderul grupării a înființat societăți comerciale și în alte state europene (Austria) sau societăți off-shore. Prin activitatea infracțională s-a produs un prejudiciu de aproximativ 27.000.000 euro și aproximativ 20.000.000 euro tentativă la infracțiuni privind fraude cu fonduri europene. La sediul D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial București vor fi aduse în vederea audierii 100 de persoane, urmând a fi dispuse măsuri legale în cauză. Menționăm că în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale și față de mai multe persoane juridice. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informații. Acțiunea a fost rea¬lizată cu sprijinul Jandarmeriei Române. Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevă¬zute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție“, preciza DIICOT București într-un comunicat de presă din data de 15 decembrie 2014, referitor la dosarul în care cei doi mai sus menționați erau cercetați.
