Liliana MANOLE
(inspector principal la Arhivele Naționale)
Institutul a fost înființat de Stere Stănescu în asociație cu profesorul Ion Rășcanu, funcționând în anii 1882-1883 pe strada Independenței (fostă Carol I), pe locul actualului Cerc Militar, întro clădire veche cu etaj, iar la deschiderea cursurilor din toamna anului 1883, în urma retragerii lui Stere Stănescu de la conducerea școlii, noua conducere, compusă din profesorii Ion D. Teulescu și Em. Apolini, anunță deschiderea școlii întru-un nou spațiu închiriat în strada Unirii nr. 95, proprietatea domnului Bolintineanu sub denumirea ,,Institutul Cultura’’.
Pentru înscriere erau primiți copiii care aveau cinci ani împliniți, activitățile specifice școlii fiind printre altele, ,,gimnastică, exer cițiu militar, alergări prin spa țioasa curte și grădină, jocuri amuzante, excursiuni la Crâng și alte locuri, vor fi îndestule mijloace spre a spori forțele fizice ale copiilor… cu timpul și când mijloacele ne vor permite vom înființa și o grădină de copii pentru cei care nu au etatea de 5 ani’’. Programul institutului la clasele preparatoare pentru copiii de cinci ani prevedea cunoașterea obiectelor și descrierea lor; cunoașterea literelor după metodele vremii, rugăciuni și recitări de mici poezii, mici conversații în limbile franceză și germană, cântarea.
Pentru clasa I programa prevedea studierea următoarelor obiecte: Religia; Lectura – cunoașterea și scrierea literelor, desfacerea propozițiilor în cuvinte, a cuvintelor în silabe, a silabelor în sunete ; Caligrafia – formarea literelor prin apli cațiuni de linii drepte, curbe și oblice, scriere după model pe tăbliță și hârtie; Narațiunea – recitări de mici poezii, fabule; Desen; Numirea și Descrierea obiectelor, plecând de la cercurile de intuiție cele mai apropiate precum: casa părintească, școala, grădina și mergând până la cele mai îndepărtate în vederea înțelegerii scopului pentru care sunt făcute, asemănări și deosebiri.
În clasa II- a se studia: Caligrafia; Religia – citirea și nararea unor părți din Vechiul Testament; Lectura – memorarea unor părți mai interesante din cartea de citire ; Gramatica Română – aplicarea și analiza părților de vorbire; Narațiunea – recitări de poezii, adăugându-se ca obiect de studiu în clasa III-a, Istoria națională cu studierea biografiilor unor personalități precum Traian, Decebal, Adrian, Aurelian, Radu Negru, Dragoș, Mircea, Vlad Voievod, Ștefan cel Mare, Petru Rareș; Geografia României și a țărilor locuite de români.
Cine erau profesorii
În clasa IV-a, la Religie este studiat Catehismul, apare studiul Geometriei, alt obiect de studiu fiind Stilul Epistolelor unde erau învățate lucruri precum: redactarea de scrisori, polițe, contracte, descrieri etc.
Toate clasele aveau în programă gimnastica, având ca noțiuni elementare exerciții militare, exerciții la trapez și paralele, poziții de mișcare a brațelor anterioare și posterioare pentru formarea mușchilor, iar ca studiu al limbilor străine, germana și franceza, conversația în institut fiind purtată obligatoriu în aceste limbi.
Profesori erau Ion D. Teulescu, Diacon I. Costescu Duca, Ion Mircescu, Em. Apolini – fiind înlocuit după decesul său din anul 1887, de către Ion Boghițeanu care va conduce școala alături de Ion Teulescu.
Taxe anuale mari și pat de acasă
Condițiile de admitere erau stricte: elevii primiți trebuiau să aibă vârsta de cinci ani împliniți la data înscrierii, taxa de înscriere era de 600 de lei pentru un elev intern, 350 de lei pentru elevii semiinterni, și 200 de lei pentru elevii externi, plata având ca termen datele de 1 septembrie, 1 ianuarie, 1 aprilie pentru elevii interni și semiinterni, iar pentru elevii externi începutul fiecărei luni ,,fără nici o concesiune’’. De asemenea ,,o taxă de înscriere de 2 lei odată pentru totdeauna. Fiecare elev va avea de la institut livret în care se va trece notele în fiecare săptămână și conduita spre a putea convinge pe părinți și tutori de progresul făcut în institut. Nu se cuprinde în plata anuală și furniturile de cărți, hârtie etc. ci se vor plăti deosebit. Medicamentele și medicii se plătesc deosebit’’.
De asemenea fiecare elev trebuia să aibă ca obiecte necesare: „un pat de fier, după model și etatea copilului; o saltea; mindir de paie; două perne; una plapomă; 6 cearceafuri; 6 fețe de pernă; un acoperământ pentru pat se oferă de institut contra unei taxe plătită odată pentru totdeauna, un costum de haine de vară și altul de iarnă; 6 cămăși de zi; 3 cămăși de noapte; 6 perechi ismene; 8 batiste; 3 prosoape; 8 perechi ciorapi; 2 halate; una pereche papuci de noapte; o perie haine și alta cap; un pieptene des și unul rar; o perie dinți; 2 perechi ghete’’.
Nicolae Vaschide, elev la Institutul de băieți „Cultura’’
De remarcat este faptul că printre elevii care au urmat cursurile acestui institut se numără și Nicolae Vaschide, psiholog și psihiatru român, cercetător al diverselor procese senzoriale precum somnul și visele, născut în anul 1874 la Buzău. În raportul general de starea igienică a serviciului medical al orașului Buzău pe anul 1895, Dr. Angelescu scria: ,,Pensionul Cultura sub direcția lui Boghițeanu instalat în casă cu chirie pe str. Carol unde s-au mutat în toamna acestui an (…) are o singură cameră pentru dormitor și antreul casei sală de clasă’’, iar în anul 1897, conform însemnărilor medicului primar Dobrescu, cu ocazia inspecției consemnează următoarele: ,,Acest institut nu este încă deschis. Proprietarul ne declară că va închiria de Sf. Dumitru alte case în condițiuni bune, când va solicita din nou autorizație’’.
