Încă un primar buzoian cu dosar la Direcţia Naţională Anticorupţie. Este vorba despre primul-gospodar al oraşului Pătârlagele, Ion Gherghiceanu, al cărui dosar, nr. 73/12.05.205, se află în atenţia procurorilor DNA Ploieşti şi priveşte fapte legate de retrocedări ilegale de terenuri, fals şi uz de fals în acte publice.
Problemele imputabile primarului din Pătârlagele nu se rezumă doar la acestea, spun locuitorii oraşului, şi privesc, în mod special, cheltuirea fară discernământ a banului public şi acordarea de lucrări unor apropiaţi ai săi, respectiv către colegi de partid, unii chiar candidaţi pe lista de consilieri locali cu care formează echipa care cere votul cetăţenilor la alegerile de duminică.
Astfel, conform unor surse din Primărie, instalaţiile luminoase amplasate în oraş cu ocazia sărbătorilor de Iarnă ar fi costat bugetul local nu mai puţin de 100.000 lei, respectiv un miliard lei vechi. De asemenea, acoperişurile fântânilor au fost construite la exorbitantul preţ de 3.000 lei bucata, şi au fost amplasate inclusiv la puţuri cu apă nepotabilă sau cărora le lipseşte scripetele şi găleata pentru scoaterea apei; sursele noastre susţin că această lucrare ar fi fost executată de o firmă administrată de tatăl candidatului PSD pentru Consiliul Local Marius Constantin Stroe, aflat pe poziţia a patra pe buletinul de vot. De asemenea, alte lucrări de pe domeniul public al oraşului, cu preţuri umflate, ar fi fost executate de finul primarului, Artemis Dumitru, şi el candidat la Consiliul Local, pe poziţia a cincea. Mai mult, primarul Ion Gherghiceanu este suspectat că nu ar fi respectat procedurile legale în organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor publice, precum în cazul atribuirii unor suprafeţe de izlaz comuna unui alt coleg de partid şi de listă electorală, Petre Stoenescu, care ocupă poziţia a treia pe lista candidaţilor PSD pentru Consiliul Local.
Nici elevii din oraş nu scapă de elanul primarului Gherghiceanu; astfel, deşi Primăria Pătârlagele are în dotare două microbuze şcolare, elevii din Valea Viei, Valea Lupului şi Poieni plătesc sume cuprinse între 150 şi 200 lei lunar pentru a fi transportaţi către şcoală, respectiv către domiciliu. Mai mult, pentru diverse acţiuni din cadrul săptămânii „Şcoala Altfel”, elevii au fost transportaţi contra cost, cu microbuz privat. De asemenea, deşi sala de sport din incinta Liceului Teoretic ,,Radu Vlădescu” aparţine întregii comunităti, dar elevii nu beneficiază de gratuitate la activităţile sportive din afara programului şcolar; se percepe o taxă pentru accesul în sală, de multe ori fără a se emite bonuri sau chitanţe fiscale.
Oameni din Pătârlagele sunt nemulţumiţi şi de faptul că li se încasează contravaloarea taxei de colectare a deşeurilor şi a gunoiului menajer, fără ca beneficiarilor persoane fizice să li se şi ridice gunoiul. Aceasta în condiţiile în care contractele individuale pentru respectivul serviciu nu sunt actualizate după rezilierea contractului dintre Primărie şi Romprest şi încheierea contractului de prestări servicii cu serviciul de salubrizare al comunei Cislău. Acelaşi lucru li se întâmplă şi posesorilor de locuinţe care nu sunt racordate la serviciul de canalizare, care sunt nevoiţi să plătească acest serviciu, iar, peste toate, apa de la robinetele din gospodării nu este potabilă, după cum susţin sursele noastre.
O altă problemă gravă pe care o semnalează cetăţenii din zonă este aceea că, doar cu acordul tacit al responsabililor din primărie, se exploatează fără autorizaţii balast şi piatră de râu din albiile pâraielor şi a râului Buzău.
Şi Liceului Tehnologic Pătârlagele a beneficiat de ,,atenţia“ responsabilor Primăriei: i-a fost renovată faţada şi acoperişul, în timp ce, în interior, tavanele stau să cadă, iar uşile claselor sunt vechi de peste 80 de ani. Mai mult, la atelierele acestui liceu există pericolul ca un perete să se prăbuşeacscă, toaleta este infectă, în condiţiile în care canalizarea este la poarta atelierului, acoperişul este foarte degradat, fiind compus din plăci de azbociment prin care plouă, lipseste chiuveta şi, în fine, şoarecii se plimbă ca la ei acasă, deşi deratizarea a fost făcută spre sfârşitul anului 2015.