Pamfil Şeicaru şi Securitatea – acesta a fost subiectul care a dominat ieri deschiderea manifestărilor dedicate de Biblioteca Judeţeană marelui ziarist român.
Pamfil Şeicaru şi Securitatea – acesta a fost subiectul care a dominat ieri deschiderea manifestărilor dedicate de Biblioteca Judeţeană marelui ziarist român.
Invitaţi de marcă precum Marian Petcu – vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Presei şi lectorul universitar dr. Cătălin Negoiţă au adus în discuţie, având păreri diferite, presupusul episod al întoarcerii lui Pamfil Şeicaru din exil la invitaţia lui Nicolae Ceauşescu.
„Am avut posibilitatea să aflu amănunte de la un colonel de Securitate care a fost secretar la delegaţia României din Elveţia, ofiţer DIE la Rio de Janeiro şi cel care a adus probe că Pacepa trădează cu un an înainte să fugă din ţară, dar nu a fost crezut de Ceauşescu. În perioada în care Pamfil Şeicaru era în exil, acesta a făcut ca ziaristul să accepte până la urmă să meargă la Ambasada României la Madrid cerând ca sora sa să vină să îl viziteze. Mai târziu, în 1976, la Munchen, un alt ofiţer DIE a avut o discuţie cu el. De fiecare dată reprezentanţii Securităţii îl convingeau că sunt diplomaţi. Condamnat la moarte în timp ce era în exil, Şeicaru era interesant pentru Securitate la fel ca şi alţii emigranţi pentru a obţine Clauza. Pe 20 august 1977 Şeicaru a ajuns în ţară chiar dacă nici Ceauşescu nu credea”, a declarat Cătălin Negoiţă, care a aflat povestea de la ofiţerul Nicolae Sporiş, cel ce l-a întâmpinat pe marele ziarist sub identitatea falsă de diplomat spaniol.
Potrivit aceleiaşi surse, Pamfil Şeicaru a stat în ţară doar 9 zile, cerând să îşi vadă moşiile de la Ciorogârla, casa de vacanţă de la Mangalia şi Mănăstirea pe care o ctitorise. A vrut să se întâlnească cu Ceauşescu dar nu a reuşit din cauza demonstraţiilor dedicate zilei de 23 august, văzându-se însă cu şeful Securităţii Nicolae Doicaru.
„La plecare, Pamfil Şeicaru ar fi spus că <regimurile politice trec, dar pământul patriei rămâne peren>. Tind să cred povestea lui Nicolae Sporiş pentru că acum din postura de bătrân de 85 de ani, bolnav de cancer, nu mai are de ce minţi”, a mai spus Negoiţă.
“Cel mai puternic brend al jurnalismului”
Varianta lectorului universitar avea să fie uşor demontată de celălalt invitat, Marian Petcu. Specialist în Istoria Presei, reprezentantul Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti consideră că naivitatea lui Şeicaru nu putea fi atât de mare.
„Şeicaru nu era atât de naiv încât să nu facă diferenţa între un ofiţer de securitate şi un diplomat. Poate că a jucat teatru doar ca să îşi vadă ţara. Victor Frunză credea şi el că Şeicaru a fost în România. Hai să acceptăm inclusiv că a bătut palma cu Securitatea… Ce mai avea de pierdut acest om care la fel ca toţi din exilul românesc nu trăiseră uşor? Orice ar fi acest om rămâne cel mai puternic brend din istoria jurnalismului românesc”, a concluzionat Marian Petcu.
În cadrul manifestării de ieri a mai avut loc evocarea ziariştilor buzoieni Corneliu Ştefan şi Nicolae Panait, şi vernisajul expoziţiei de caricatură a cunoscutului Costel Pătrăşcan.
{loadposition zgalerie2896}