La Bisoca, pământul lucrează încontinuu, iar prin casele și grădinile oamenilor apar noi crăpături. Oamenii nu mai știu încotro s-o apuce, unde să își ducă familiile, animalele și bunurile din case. Aproape jumătate dintre casele distruse de alunecările de teren erau ca și noi. Oamenii privesc neputincioși cum li se surpă casele în care unii nici n-au apucat să se mute. Autoritățile locale și pompierii încearcă să-i ajute cum pot pentru a scoate din case lucrurile. Situația de la Bisoca este monitorizată în permanență în condițiile în care falia de pământ continuă să se deplaseze.
Autoritățile competente să intervină în situații de urgență încearcă, cu ajutorul specialiștilor, să identifice cauza alunecării de teren. Inspectoratul pentru Situații de Urgență a apelat la ajutorul unui specialist pentru a evalua situația de la Bisoca. Profesorul Mihai Micu, de la Institutul de Geografie al Academiei Române, însoțit de colonelul Dan Manciulea, prim-adjunctul șefului ISU, a mers ieri în zona afectată grav de alunecări de teren pentru a efectua măsurători și pentru a lua probe de sol. Prof.dr. Mihai Micu,specialist în alunecările de teren, colaborează de mai mulți ani cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Buzău.
În 2011, județul nostru a fost inclus într-un proiect, ,,Changes”, în care au fost implicate Academia Română, ISU Buzău, dar și Instituția Prefectului, menit să identifice zonele de risc pentru populație și infrastructură, iar pentru asta Buzăul s-a dovedit a fi cel mai bun loc din țară.
După un an, cercetătorii de la Institutul de Georgrafie al Academiei Române au concluzionat că un oraș și 16 comune buzoiene sunt în risc iminent de alunecări de teren. Printre acestea s-ar număra și comuna Bisoca. Harta zonelor județului expuse alunecărilor de teren a arătat cu subiect și predicat care sunt exact zonele problemă din zona de deal și de munte a județului. Mai mult decât atât, un risc de alunecări de teren a fost identificat și în zone care în trecut nu prezentau această vulnerabilitate.
Exact din aceste motive județul Buzău a fost ales, în 2010 de Comisia Europeană pentru un studiu de caz, studiu care se realizează în cadrul programului ,,Changes“ derulat prin programul Marie Curie. Ceea ce ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie din România este tocmai faptul că studiul este inițiat de cercetători străini. Cu o vastă experiență în studiul hazardelor, oameni de știință din Italia, Franța, Elveția, Austria și Polonia au întins o mână României. I-au cooptat în echipă pe cercetătorii români de la Institutul de Geografie a Academiei Române și au primit undă verde pentru startul proiectului. Surprinzătoare poate pentru mulți a fost alegerea județului Buzău în derularea acestui studiu. Deloc întâmplătoare însă, pentru cunoscători. În localitatea Pătârlagele, exista, până acum câțiva ani, singurul centru pentru studierea hazardelor naturale din România.
Prima fază a cercetării a fost recunoașterea în teren, primul dintre obiectivele vizate de studiu fiind o curgere de pământ din localitatea Chirlești. O curgere începută în urmă cu un secol, a ajuns, încet dar sigur, să pună în pericol case, pe unele chiar le-a distrus, un drum național, o cale ferată și rețeaua de medie tensiune. La Chirlești, imaginea a șocat: pământ frământat, aparent uscat, dar care, la o adâncime mai mică de o jumătate de metru, ascunde mâl proaspăt îmbibat din plin de apele unor izvoare subterane.
Iar pericolul nu se oprește aici. Alunecările și prăbușirile de teren se pot produce oriunde în zona subcarpatică, în urma unor ploi torențiale de lungă durată sau ca dezastre complementare a unor seisme, din cauza ridicării pânzei freatice și neexecutării lucrărilor de îmbunătățiri funciare și regularizare a cursurilor de apă, în special în raioanele localităților Scorțoasa, Chiliile, Pârscov, Buda, Mâzălești, Odăile, Cănești, Cozieni, Bozioru, Bisoca, Viperești, Pănătău, Pardoși, Lopătari, Berca și Nehoiu. Avertizările specialiștilor au fost însă ignorate, iar evenimentele ultimilor ani au demonstrat-o, la, Siriu, Berca, Gura Teghii, Pănătău ori Mînzălești.