Nu mai este nicio noutate deja că, în România, deszăpezirea se face pe zeci de milioane de euro doar pentru a burduși conturile firmelor abonate la banii publici. Dar, ca un făcut, la fiecare ninsoare mai serioasă, dar și anunțată cu două zile înainte, drumarii sunt surprinși, și de iarnă, și pe picior greșit, astfel că, atunci când se activează codurile, se închid drumuri intens circulate, care fac legătura cu restul țării, deși sunt firme care și-au luat angajamentul pe bani grei că pot desfășura astfel de operațiuni când au semnat contractele de întreținere drumuri și deszăpezire.
Un scenariu care se repetă de câțiva ani, însă pe zeci de miliarde de lei intrate în conturile firmelor de deszăpezire care câștigă contracte, deși nu dovedesc că au capacitate de intervenție și, în plus, sunt și din celălalt capăt al țării și nu cunosc situația din județul Buzău, unde zona de câmpie este de nepătruns când se dezlănțuie viscolul.
Deși se face mult mai ineficient decât în țările nordice, deszăpezirea costă cu mult mai mult în România decât în Finlanda, Suedia sau Islanda, țări din apropierea Cercului Polar, acolo unde chiar ninge serios și unde „codul roșu“ ar trebui să țină jumătate de an. Spre exemplu, deszăpezirea costă în Suedia 1.400 euro pe km, iar în Finlanda 1.200 -1.300 euro/km, potrivit Realitatea TV. în plus, niciun drum nu este închis pentru că drumarii nu au putut să iasă pe traseu din cauza viscolului.
La noi însă, costurile deszăpezirii au ajuns la recorduri halucinante.
Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, drumurile naționale din județul Buzău sunt întreținute și deszăpezite, pentru o perioadă de patru ani, de asocierea SC Athos Com SRL – SC Riposta Trans SRL – SC Ady Comservice SRL. Pentru acest contract, CNADNR plătește circa 33,43 milioane lei, cu TVA, în baza unui contract cadru încheiat în septembrie. Între timp au fost deja încheiate trei contracte subsecvente în valoare totală de 8,5 milioane lei, ultimul valabil pentru perioada decembrie 2016-martie 2017. Având în vedere că Secția Drumuri Naționale Buzău administrează aproape 300 kilometri de drumuri, iar până la primul episod de ninsoare din această iarnă, drumarii nu prea au avut motiv să iasă pe șosele, costurile ar putea depăși exorbitanta sumă de 6.000 de euro/kilometru. În plus, SDN Buzău are utilaje și materiale proprii cu care poate acționa pe anumite sectoare, ceea ce mai reduce aria de intervenție a firmelor private.
Costuri deszăpezire în anii trecuți, în România:
2009 – 1.180 euro pe km
2010 – 4.950 euro pe km
2011 – 5.900 euro pe km
2012 – 5.300 euro pe km
2013 – 5.370 euro pe km
2014 – 2.800 euro pe km
Costuri în alte țări:
Norvegia – 4.000 euro pe km
Suedia – 1.400 euro pe km
Islanda – 1.200 euro pe km
Finlanda – 1.300 euro pe km
sursa: realitatea.net
Cine ne deszăpezește drumurile naționale
CNADNR a scos la licitație, în primăvară, contractul de deszăpezire pentru Lot 7 – S.D.N. Buzău, pentru perioada 2016-2020, la licitație fiind înscrisă Asocierea SC. ATHOS COM S.R.L. – S.C. RIPOSTA TRANS S.R.L. – SC ADY COMSERVICE SRL, SC TRAMECO SA, SC DIFERIT SRL și asocierea uneia dintre firmele lui Dumitru Dobrică, SC MECAN CONSTRUCT SA cu SC SEBASTIAN LKW SRL, SC CONS DAVID SRL și SC TEO TRANS CONSULTING S.R.L.
Dintre toate ofertele, cea depusă de Asocierea SC. ATHOS COM S.R.L. Crișeni, Sălaj– S.C. RIPOSTA TRANS S.R.L. Nușfalău, Sălaj – SC ADY COMSERVICE SRL Sibiciu de Sus, Pănătău a fost cea mai bună din punctul de vedere al decidenților CNADNR.
SC Riposta Trans SRL este o firmă din județul Sălaj controlată de familia unui fost consilier județean și fost candidat la Senatul României în 2012, din partea PP-DD, Gavril Biriș, acuzat în 2014 de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare de bani, delapidare și evaziune fiscală, alături de alți afaceriști sălăjeni și un fost polițist din Satu Mare care coordona activitatea unor firme-fantomă cu ajutorul cărora oamenii de afaceri din Sălaj au prejudiciat bugetul de stat cu 5 milioane euro.
Potrivit organelor de anchetă, totul a pornit de la un control al organelor fiscale desfășurat în 2012, la o firmă care aparține unuia dintre liderii grupării infracționale, și o sesizare către DIICOT. Procurorii au stabilit că, începând cu anul 2010, au funcționat mai multe societăți ce aveau un comportament tip fantomă, acestea fiind folosite de către alte societăți pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat, sumele de bani obținute în urmă activităților de evaziune fiscală și delapidare intrând în posesia administratorilor societăților beneficiare care controlau și societățile „fantomă“. O caracteristică a grupului infracțional organizat este racolarea persoanelor fără adăpost, a unor persoane cu o stare materială precară, care, în schimbul unor sume modice de 100 sau 200 de lei, erau de acord să devină administratori ai acestor societăți comerciale „fantomă“. Unii dintre aceștia, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancționați fără să aibă cunoștință însă despre fraudele fiscale desfășurate cu ajutorul acestor societăți de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerțului, la diferite unități bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societății fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare și codurile PIN aferente.
De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanțe și facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare-cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfășurarea unor activități economice fictive, respectiv achiziționarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.
Un exemplu elocvent este preluarea unei societăți comerciale de către o persoană fără adăpost din orașul Tășnad, județul Satu Mare, care trăia într-un garaj în acest oraș, fără apă curentă și electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în suma de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune și eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum și codul PIN. În perioada desfășurării activității infracționale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au derulat sume de zeci de mii de euro.
Pentru loialitatea cu care conducea fictiv șase firme fantomă, un bucureștean a fost cadorisit de către afaceriștii sălăjeni cu un bolid BMW X6, în valoare de aproximativ 60.000 de euro, autoturism cu care s-a prezentat de altfel la audieri.
Și nu este singura problemă a lui Gavril Biriș. Acesta este unul dintre patronii firmei de transport Ritorsa Trans din Șimleul Silvaniei – la care asociat este soția sa Mariana Biriș – din cauza căreia a fost declarat incompatibil în 2012 de Agenția Națională de Integritate, fiind acuzat că a încheiat patru contracte de prestări servicii de transport cu o instituție subordonată Consiliului Județean, realizând un beneficiu de 30.512 de lei.
SC Ritorsa Trans SRL și Riposta Trans SRL sunt legate ombilical prin asociați. Dacă Riposta Trans SRL îi are ca asociați și administratori pe Mariana Biriș și Teodor Pop, în cealaltă firmă – Ritorsa Trans SRL – asociați sunt soții lor, adică Gavril Biriș și Monica Pop. Toți patru sunt asociați în cadrul firmei SC Măgura Autotransport SA din Șimleul Silvaniei, și ea abonată la bani publici.