Ori de câte ori aud despre ceea ce a însemnat Uniunea Social Liberală la nivelul județului Buzău, nu mă pot gândi decât la afișele și bannerele electorale –
unele cât jumătate din Hotelul Pietroasa – ale actualului senator social-democrat Victor Mocanu din campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. Dacă nu vi le mai amintiți, vă reîmprospătez eu memoria: pe atunci candidat independent pentru un nou mandat la șefia Consiliului Județean, Victor Mocanu apărea în acele materiale electorale alături de cumătrul său, primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, șef al PSD județean și co-președinte al USL-ului buzoian. Mai mult, de pe alte afișe, primarului Boșcodeală grăia candid: ,,Eu susțin competența. Nu-l susțin pe Cristinel Marian Bîgiu”. Care Cristinel Marian Bîgiu candida din partea Uniunii Social Liberale la funcția de președinte al Consiliului Județean.
Rezultatul alegerilor îl știm cu toții, așa cum știm cu toții că toate lăturile pe care Partidul Social Democrat le-a aruncat în capul partenerului liberal s-au evaporat încă din noaptea de 10/11 iunie 2012, astfel că, la toate manifestările festiviste ce au urmat, cei doi, Boșcodeală și Bîgiu, au apărut braț la braț, plăcut uscați și zâmbitori de parcă nimic nu se întâmplase. Aceasta-i viața, aceasta-i politica, mi-am tot spus, dacă interesele dictate de la centru arată o anume direcție, iată că se poate și dragoste cu de-a sila fără să se cheme viol…
În schimb, mi-am imaginat într-o mie de feluri modul în care se va resimți la Buzău ruperea Uniunii Social Liberale. Dar în niciun caz faptul că județul nostru va fi unul dintre cele în care un liberal va aplica sloganul social-democrat “USL trăiește!”. În niciun caz nu am crezut că lăturile aruncate acum doi ani de pesediști în capul actualului președinte al Consiliului Județean nu vor lăsa niciun fel de urmă. Aud prin târg că șefului de facto al liberalilor buzoieni, același Cristinel Bîgiu, nici prin gând nu i-ar trece să renunțe la alianța locală cu social-democrații, chiar în condițiile în care, la București, se vorbește chiar despre o fuziune cu democrat-liberalii și despre o anatemizare a PSD de sus și până jos.
Aceeași gură a târgului mai spune că președintele Consiliului Județean ar motiva că o nouă majoritate, dictată de comandamentele conducerii centrale, din forul pe care îl conduce, nu ar fi suficientă pentru a se adopta fără emoții “proiectele în folosul cetățenilor”. Concret, că în deliberativul județean, PNL+PDL+PP-DD nu fac decât 21 de voturi din 33 de aleși. Adică eventuala nouă alianță nu ar avea majoritatea calificată de două treimi, care se cere pentru adoptarea anumitor proiecte de hotărâre.
Personal, nu pot înțelege calculul respectiv. Dacă domnii consilieri PSD au votat cu entuziasm, până acum, toate “proiectele în folosul cetățenilor”, ce i-ar împiedica să o facă și de-acum încolo, din postura de aleși ai opoziției? Și sper ca președintele Consiliului Județean să realizeze că, omenește vorbind, nu ar trebui să-l mai țină nimic alături de cei care l-au umplut cu lături, din cap și până-n picioare, acum doi ani.