Buzoianul Gheorghe Petcu, cunoscut pentru numeroasele lucrări dedicate istoriei judeţului, pregăteşte o nouă carte. Este vorba despre volumul „Rm. Sărat, un judeţ mândru de trecutul său”, care va vedea în curând lumina tiparului.
Potrivit buzoianului, lucrarea vine să aducă în atenţia cititorilor anumite „corecţii” privind o serie de personalităţi, originare din Rm. Sărat, care în urma reorganizării administrativ-teritoriale, au fost „revendicate” de către judeţul Vrancea. În plus, cartea prezintă mai multe de poveşti şi legende despre oameni şi locuri din Rm. Sărat.
„Documentându-mă, am tras concluzia că multe date nu sunt corecte. Din anul 1330, de când s-a constituit Ţara Românească, şi până în anul 1968, adică în 638 de ani, multe personalităţi născute în Rm. Sărat au fost atribuite Vrancei şi Brăilei. De exemplu, Episcopul Mitrofan, unul dintre cei mai mari tipografi, este născut la Bonţeşti, Cârligele, care pe atunci era în Rm. Sărat. Sau Duiliu Zamfirescu, care s-a născut la Plăineşti, o altă localitate care pe atunci aparţinea de Rm. Sărat; dovadă că inclusiv eroul său Tănase Scatiu avea moşii la Râmnic. Alte personalităţi aflate în aceeaşi situaţie sunt epigramistul Cincinat Pavelescu, arhitectul Ion Mincu etc.”, susţine Gheorghe Petcu.
Focşanii Munteniei şi Focşanii Moldovei
Scriitorul spune că aceste mici „corecţii” sunt necesare şi oferă şi o explicaţie pentru această situaţie.
„Până la Ştefan cel Mare, în anul 1482, Ţara Românească ţinea până pe Trotuş. Într-o acţiune de forţă, Ştefan cel Mare mută graniţa pe Milcov. Pentru că era constituit Focşanii Munteniei pe partea dreaptă a Milcovului, Ştefan nu avea altă soluţie decât să facă Focşanii Moldovei, de partea cealaltă a Milcovului. Numele de Focşani provenea de la numele unui boier care avea moşie acolo. Cele două localităţi sunt unite în anul 1862, de către Alexandru Ioan Cuza, şi se formează Focşaniul de astăzi. Pe 6 februarie 1859, venind de la Iaşi spre Bucureşti pentru a lua în primire domnia, Cuza traversează la Focşanii Munteniei pe Podul de Chiatră şi joacă hora unirii pe ţinutul Rm. Sărat, în fosta Piaţă a Munteniei, acum Piaţa Unirii din Focşani”, a mai declarat Gheorghe Petcu.
De la Florica Cristoforeanu, la Ilie Năstase
Printre informaţiile pe care cititorii le pot regăsi în cartea „Rm. Sărat, un judeţ mândru de trecutul său” se mai află construirea Bisericii de Piatră de către Ştefan cel Mare la Rm. Sărat, lăcaş de cult demolat, în locul căruia s-a ridicat în secolul al XIX-lea Biserica „Sf. Paraschiva”, bătălia de la Rm. Sărat din 1789, moartea fiului generalului rus Suvorov în apele Râmnicului, pe meleagurile unde tatăl său a avut fapte mari de arme (acesta a fost înmormântat la Biserica Domnească din Râmnicu Sărat, unde este păstrată o placă funerară, deşi rămăşiţele i-au fost mutate la Moscova) etc.
„Este o lucrare care va apărea în două volume, cu poze vechi şi poze actuale. Am încercat să readuc la lumină poveşti interesante, legende despre oameni şi locuri, despre mari familii boiereşti, paşoptişti, unionişti şi oameni care au reprezentat cu mândrie aceste locuri: de la Florica Cristoforeanu şi Alexandru Sihleanu, până la Mariana Bitang şi Ilie Năstase, ai cărui părinţi au locuit în Rm. Sărat”, a mai declarat Gheorghe Petcu.