Un raport datând din decembrie 2012 arăta că, în ultimii șase ani, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată nu mai puțin de 23 de parlamentari,
alături de 15 miniștri și secretari de stat. După alegerile din decembrie 2012, în actualul Parlament au intrat 23 de senatori și deputați cu dosare penale.
Dosarul ,,Alina Bica” readuce în actualitate latura penală a unor despăgubiri acordate de Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților, ai cărei protagoniști sunt funcționari publici de rang înalt, alături beneficiari de conjunctură, care au păgubit cu sute de milioane de euro statul și persoanele îndreptățite să-și ceară drepturile. Un mecanism infracțional bine organizat și “uns” cu bani mulți pe traseul beneficiar – intermediar – funcționar public.
,,Aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani, nu au fost acordate foștilor proprietari deposedați de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulți devenind <cazuri speciale>”, afirma, în 2013, președintele ANRP, George Băeșu.
Respectivele ,,cazuri speciale” nu au rămas neobservate de ochii legii. În martie 2012, președintele de atunci al ANRP, Dorina Danielescu, spunea că s-au găsit ,,nereguli grave” în repartizarea pentru soluționare a dosarelor de despăgubire, fără criterii și registre de evidență, iar în urma verificărilor s-a constatat că în 80% dintre cazurile pentru care s-au emis decizii de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moștenitor. Neregulile grave de la ANRP au fost semnalate și în sesizări adresate procurorilor de Guvern, precum și în rapoarte ale Curții de Conturi.
Joi seară, problema despăgubirilor cu iz penal a revenit în actualitate printr-un demers judiciar fără precedent: reținerea șefului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Alina Bica, pentru o faptă comisă pe vremea când aceasta era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, când a acordat omului de afaceri Stelian Gheorghe despăgubiri pentru un teren de 13 hectare din București, supraevaluat. Prejudiciul estimat este de peste 61 de milioane de euro.
Unul dintre învinuiții acest dosar, deputatul Attila Marko, mai este implicat într-un dosar penal și chiar a fost găsit vinovat de magistrații de la Judecătoria Buzău de abuz în serviciu. Attila Marko a fost condamnat, în 2012, la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, în cazul retrocedării Colegiului ,,Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe. În urma acestei retrocedări, deputatul, alături de celelalte persoane implicate în acest caz, a prejudiciat statul român cu 1,3 milioane de euro. Decizia instanței nu a fost definitivă, iar contestația împotriva acestei decizii se judecă la Curtea de Apel Ploiești, următorul termen fiind fixat de instanță pentru astăzi, 24 noiembrie.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Brașov i-au trimis în judecată în decembrie 2010 pe Attila-Gabor Marko, fost subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relații Interetnice din cadrul Ministerului Informațiilor Publice, pe Tamas Marosan, reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal, și pe Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave.
Procurorii au stabilit că, în 2002, cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor imobile ce au aparținut minorităților naționale și că au întocmit o notă de constatare în care au arătat, contrar realității, că clădirea Colegiului „Székely Mikó” din Sfântu Gheorghe a fost proprietatea Bisericii Reformate, drept urmare au restituit-o Eparhiei Reformate din Ardeal. De asemenea, procurorii au constatat că retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, și a Cărții Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente ce fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal. Cei trei au fost acuzați că, prin aceste fapte, au prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.