Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecă apelul în dosarul „Maternitatea“ a decis amânarea cauzei după vacanţa judecătorească. Astfel, inculpaţii vor reveni în sala de judecată pe 24 septembrie. Judecarea apelului în dosarul în care este judecat fostul senator şi preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu, a ajuns la completul de cinci judecători al ÎCCJ în luna martie a acestui an şi a primit trei amânări până acum. Tot luni, judecătorii Înaltei Curţi au respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din OUG nr. 34/2006, precum şi a art. 248 Cod penal din 1969 şi art. 297 alin.1 Cod penal toate cu referire la art. 23 din OUG nr. 34/2006, formulată de Victor Mocanu. Decizia poate fi atacată în 48 de ore de la comunicare.
La instanţa de fond, cea mai mare sentinţă în acest dosar a primit-o Victor Mocanu, fost senator PSD (2012-2016) şi fost preşedinte al CJ Buzău (2004-2012). La 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare a fost condamnat acesta, fiind găsit vinovat de abuz în serviciu. Procesul priveşte modul în care politicianul a inaugurat în scop electoral, noua maternitate, pe 1 iunie 2012, cu câteva zile înainte de scrutinul pentru alegerea autorităţilor locale, scrutin la care Victor Mocanu a candidat independent pentru un nou mandat de preşedinte al CJ Buzău.
Maternitatea a fost inaugurată cu o ceremonie fastuoasă urmată de o zi a porţilor deschise. Buzoienii au avut acces la primele două etaje ale unităţii spitaliceşti, mobilate şi utilate cu aparatură închiriată de la firma Medical Finance Projects pe sume importante de bani de 50.000 de euro/lună.
Inaugurarea a fost un spectacol, unitatea medicală nefiind funcţională, deşi i-a costat pe buzoieni aproape 16 milioane de euro. Anchetatorii spuneau că, la momentul finalizării lucrărilor, Maternitatea Buzău avea probleme la reţeaua electrică, lipsind totodată automatizarea la pompele de incendiu. Conform procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, din 11 iunie 2012, lucrările nu erau finalizate la data respectivă, susţin procurorii. Ulterior, prin procesul verbal din 5 septembrie 2012, comisia de recepţie a constatat „neremedierea deficienţelor stabilite anterior inclusiv a deficienţelor constate privitoare la alimentarea cu energie electrică şi lipsa automatizarilor la pompele de incendiu“.
Procurorii mai arătau că „numeroasele deficienţe constatate în documente relevă, fără doar şi poate, faptul că echipamentele medicale au fost închiriate fără intenţia de a fi efectiv folosite în activitatea medicală în perioada imediat următoare ci exclusiv în scopul publicităţii (creării unei aparenţe de inaugurare a maternităţii), iar cele care apar ca fiind cumpărate direct nu au intrat în gestiunea Consiliului Judeţean Buzău, deşi au fost plătite“.
Spitalul a devenit funcţional abia în primăvara anului 2016, la patru ani de la inaugurarea formală realizată de Mocanu. Pentru deschiderea ei s-a făcut un credit de 4 milioane de euro, dar a dat şi Guvernul o sumă mai mică.
Dosarul „Maternitatea“ a fost trimis în instanţă de DNA în luna decembrie 2013.
Pe parcursul termenelor de judecată, Mocanu a contestat trimiterea sa în instanţă de către DNA, iar apoi a cerut noi probe, inclusiv administrarea probei testimoniale constând în ascultarea martorilor Dorel Nicolescu (manager general al Spitalului Judeţean Buzău la acea dată, acum decedat) şi Victor Vasilescu (patronul SC INTEGRAL SA, firma care a realizat lucrările la noua Maternitate).
Procesul a durat la Înalta Curte aproape trei ani, iar Victor Mocanu a fost găsit vinovat în prima instanţă. În faţa magistraţilor, Mocanu a susţinut că în acest caz au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează procedura achiziţiilor publice. Înalta Curte a apreciat însă că scopul educativ şi preventiv al pedepsei în cazul politicianului poate fi atins numai prin executarea în regim de detenţie. „Instanţa va ţine seama de natura infracţiunii comise de inculpat, calitatea în care a comis fapta (preşedinte al Consiliului judeţean Buzău), urmarea produsă (producerea unei pagube într-un cuantum semnificativ, 565.445,5 lei, cauzată bugetului public al judeţului Buzău) dar şi de existenţa unei cauze legale de agravare a răspunderii penale (formă continuată a infracţiuni de abuz în serviciu constituită din 14 acte materiale). De asemenea, va avea în vedere că prin săvârşirea faptei, inculpatul a încălcat legea, deşi avea sarcina de a veghea la respectarea ei“, a motivat Înalta Curte.
Magistraţii au ţinut seama de conduita bună a lui Victor Mocanu înainte de comiterea faptei, dar şi de atitudinea sa după comiterea infracţiunii, rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţilor, cărora le-a dat semnificaţia unor circumstanţe atenuante judiciare. Cu toate acestea, fostul senator Victor Mocanu, ex-preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, a fost condamnat, pe 14 iulie 2016, de către un complet de trei judecători ai instanţei supreme, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul Maternitatea, iar fostul director din CJ Constantin Lungu a primit trei ani, tot cu executare. Victor Mocanu a fost condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată – 14 acte materiale, deşi a fost trimis în judecată pentru 17 acte materiale. De asemenea, Constantin Lungu a fost condamnat la trei ani de închisoare, tot cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată, dar şi pentru fals intelectual.
În acelaşi dosar, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani, Daniel Mihail Bădic, directorul firmei care a închiriat aparatură medicală Consiliului Judeţean pentru inagurarea formală a Maternităţii Buzău, în timpul campaniei electorale din 2012. Bădic a fost condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată.
Instanţa supremă a mai condamnat-o la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, cu patru ani şi şase luni termen de încercare, pe Eugenia Husea, angajată a aceleiaşi firme, ea fiind acuzată de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată. Totodată, magistraţii au admis acţiunea civilă formulată de Consiliul Judeţean Buzău şi au obligat în solidar pe inculpaţii Victor Mocanu, Constantin Lungu, Daniel Mihail Bădic şi Eugenia Husea , iar pe inculpaţii Daniel Mihail Bădic şi Eugenia Husea în solidar şi cu partea responsabilă civilmente, SC Medical Finance Projects SRL, la plata sumei de 565.445,05 lei. Magistraţii instanţei supreme au instituit şi menţinut măsurile asigurătorii luate de către procuror privind instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mocanu şi Bădic, până la concurenţa sumei 565.445,05 lei.