* A fost trimis în judecată, în decembrie 2011, de către procurorii DNA, iar în 2012, Curtea Supremă a întors dosarul la DNA
Pentru ca un parlamentar să fie arestat, reţinut sau percheziţionat, procurorii DNA vor fi obligaţi să ducă în Parlament întreg probatoriul, iar pe baza probatoriului senatorii şi deputaţii vor emite un fel de sentinţă în care spun dacă sunt sau nu de acord cu reţinerea, arestarea sau percheziţia.
Astfel, aleşii din legislativ îşi pun pielea la adăpost în faţa organelor de cercetare penală. Schimbarea legii nu este asumată încă de niciun politician, dar apare scrisă explicit în proiectul de modificare a statutului parlamentarilor. Parlamentarii se pregătesc astfel să oprească dosarele de corupţie care îi vizează direct, cel puţin procedurile de arestare şi percheziţie. Modificarea va transforma Comisiile Juridice din Parlament în tribunale politice paralele, iar viteza cu care parlamentarii doresc să-şi întărească imunitatea în faţa procurorilor este explicată şi prin faptul că în ultimii şase ani DNA a trimis în judecată 23 de parlamentari şi 15 miniştri. Potrivit conţinutului negociat de liderii grupurilor parlamentare pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului trebuie "să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată", dar şi "probele relevante" pentru care se solicită o astfel de măsură. În forma actuală, legea prevede că: "cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei de către ministrul Justiţiei". În forma propusă de parlamentari, procedura, prevăzută la articolul 24, se modifică astfel: "cererea ministrului Justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către Parchet, care stau la baza motivelor invocate". Mai exact, dacă un procuror doreşte să aresteze un deputat, va fi nevoit să îşi prezinte toate probele în faţa Comisie Juridice din Senat sau Camera Deputaţilor. Adică înainte ca cererea de arestare să ajungă la un judecător, ea va fi analizată de politicieni. În aceeaşi propunere se spune clar că politicienii din Parlament vor emite şi un fel de soluţie. Adică se vor substitui instanţei şi vor decide dacă colegul lor senator sau deputat poate fi arestat sau nu. Dacă în forma actuală se prevede că membrii Comisiei Juridice trebuie să întocmească un raport în termen de trei zile, în noua lege "raportul comisiei va face referiri punctuale la temeiul legal, motivele concrete, precum şi la probele înaintate".
Marian Ghiveciu şi drepturile de proprietate
În prezent, în Parlament sunt 23 de senatori şi deputaţi care sunt cercetaţi, au dosare penale pe rol sau aşteaptă o sentinţă definitivă. Printre ei se numără şi deputatul PSD de Buzău, Marian Ghiveciu, trimis în judecată, în decembrie 2011, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub acuzaţia de "instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată". Faptele pentru care Ghiveciu a fost pus sub acuzare s-au petrecut înainte ca acesta să obţină primul mandat de deputat. Ghiveciu este acuzat că, în perioada 2005 – 2006, i-ar fi instigat pe Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru Buzău şi membru în Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum şi pe Dumitru Borcan, şef al Compartimentului de Cadastru şi Agricultură din cadrul Primăriei Merei, să eliberereze în mod ilegal titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potenţial imobiliar aflate în apropierea Drumului Naţional 1 B. Instigarea ar fi fost făcută în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite să primească acele titluri de proprietate. Ulterior, aceste terenuri ar fi fost cumpărate de Marian Ghiveciu. Dosarul a fost judecat de Curtea Supremă, care a decis trimiterea rechizitoriului înapoi la DNA.