Deputatul PSD Marian Ghiveciu și-ar putea afla, astăzi, sentința în dosarul de corupție în care a fost trimis în judecată acum câțiva ani de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Tot astăzi, s-ar putea decide și soarta politică a controversatului parlamentar social-democrat de Buzău care vrea să schimbe Codul de procedură Penală și să-i lase pe procurori fără o serie de instrumente de anchetă.
Completul care judecă în cauza în care parlamentarul social-democrat are calitate de inculpat a rămas, pe 22 aprilie, în pronunțare, pentru data de 7 mai, după ce mai amânase o dată verdictul.
Mai multe părți implicate în proces spun, însă, că deputatul Ghiveciu ar putea scăpa cu, cel mult, o condamnare cu suspendare, dacă nu chiar cu o amendă penală. Potrivit acelorași surse, instanța s-ar fi lăsat convinsă să-i schimbe încadrarea juridică a faptei din „instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată” în ,,uz de fals”.
Din luna februarie a acestui an, dosarul de corupție în care sunt judecați cei trei inculpați are ca obiecte secundare abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.), abuzul în serviciu în formă calificată (art.248 ind 1 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.) și uzul de fals (art. 291 C.p.), fapt ce dovedește scoaterea lui Ghiveciu din culpă pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, aceea de instigare la abuz în serviciu.
Ghiveciu a fost deferit justiției de procurorii DNA pentru fapte de corupție, prima dată în 2011 și apoi în 2013, după refacerea dosarului de urmărire penală. La momentul comiterii faptelor, Marian Ghiveciu era administratorul mai multor societăți comerciale. În același dosar au mai fost trimiși în judecată Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial, în formă calificată, și Dumitru Borcan, șef al Compartimentului de Cadastru și Agricultură din cadrul Primăriei comunei Merei și membru în Comisia Locală Merei pentru aplicarea legilor fondului funciar.
Potrivit rechizitoriului Direcției Naționale Anticorupție, în perioada 2005-2006, la instigarea lui Marian Ghiveciu, atât Borcan cât și Costache, profitând de funcțiile deținute și prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potențial imobiliar de lângă DN 1B, datorită vecinătății cu drumul european, în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite să primească acele titluri de proprietate. Ulterior, aceste terenuri au fost cumpărate de Marian Ghiveciu de la persoanele care ar fi obținut titlurile prin metode ilegale, deținătorii de drept al dreptului de proprietate asupra terenurilor fiind, astfel, prejudiciați cu suma de 1.956.010 lei. În schimb, avantajul patrimonial realizat ar fi de 3.247.945 lei, reprezentând valoarea reală a terenurilor obținute în baza actelor de proprietate emise nelegal și cumpărate de Marian Ghiveciu.
Cum s-au ,,repoziționat“ terenurile
Răsucirea planului parcelar la 90 de grade a fost manevra prin care mai multe persoane din comuna Merei erau deposedate de suprafețe de teren importante pe care le dețineau în zone cu potențial imobiliar. Parcelele respective erau învecinate cu Drumul European 85 și acolo ar fi trebuit să se construiască un important centru comercial. Acesta a fost și motivul pentru care a și fost pusă la cale toată afacerea ajunsă ulterior în atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție care, în decembrie 2011 l-au trimis în judecată pe deputatul PSD de Buzău, Marian Ghiveciu, sub acuzația de „instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată”, la finalul unei anchete care dezvăluia o implicare a sa în eliberarea unor certificate de proprietate false.
Împotriva celor trei inculpați nu mai puțin s-au înscris ca părți civile aproximativ 90 de persoane. Acestea au cerut instanței repunerea în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor, desființarea totală a înscrisurilor respective și obligarea inculpaților la plata unor sume importante de bani, drept despăgubire.