Prim-vicepreşedintele Partidului Democrat Liberal, deputatul Cezar Preda, lider al organizaţiei judeţene a PDL, candidat în Colegiul 7 – Camera Deputaţilor, este primul dintre aspiranţii la un post de parlamentar de Buzău care a dat curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersul pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar.
Prim-vicepreşedintele Partidului Democrat Liberal, deputatul Cezar Preda, lider al organizaţiei judeţene a PDL, candidat în Colegiul 7 – Camera Deputaţilor, este primul dintre aspiranţii la un post de parlamentar de Buzău care a dat curs provocării lansate de cotidianul OPINIA de a se alătura „Demersul pentru sinceritate”, iniţiativă materializată printr-o scrisoare-chestionar, adresată celor care doresc să devină, pentru următorii patru ani, parlamentar. „Demersului pentru sinceritate”, prezentat pe larg în ediţia de marţi a cotidianului OPINIA, se doreşte a fi şi „un exerciţiu de răspundere politică şi de asumare a unei realităţi care ne va afecta în următorii patru ani”, după cum precizează. “Votul, ca instrument de exercitare a voinţei şi a drepturilor cetăţeneşti în raport cu clasa politică, reprezintă exprimarea conştientă si asumată a unei îndatoriri civice, ca şi garant al democraţiei şi libertăţilor omului. De aceea, scrisoarea noastră vine să sublinieze acest fapt, făcând un apel direct către cei asupra cărora se va răsfrânge, în curând, actul votului”, după cum susţin cele două iniţiatoare, Marina Ene şi Simona Stan.
În cele ce urmează, vă prezentăm răspunsurile deputatului Cezar Preda la chestionarul „Demersului pentru sinceritate”.
„Parlamentul României reprezintă şi locul în care nu uit niciun minut că îi reprezint pe buzoieni”
1.De ce doriţi să fiţi, pentru următorii patru ani, reprezentant al Forului Legislativ al României?
Cred sincer că Parlamentul este instituţia care trebuie să îi servească pe români, trebuie să răspundă operativ nevoii de lege în România. Iar fiecare dintre parlamentari trebuie să îşi servească alegătorii direcţi. În cazul meu, pe buzoieni, care au avut încredere în mine şi m-au ales de două ori drept reprezentant al lor în Camera Deputaţilor. M-am simţit şi mă simt onorat de votul buzoienilor pe care vreau să îi servesc în continuare din legislativ. Mai am multe de făcut, tot timpul este treabă de făcut, tot timpul se poate şi mai bine. Am proiecte noi pe care vreau să le propun celor din Buzău, oraşul meu de suflet.
2.Ce reprezintă, pentru dumneavoastră, Parlamentul României?
Parlamentul României este garanţia democraţiei din România, este garanţia că interesele oamenilor sunt reprezentate. Din nefericire, mulţi uită de ce au ajuns în Parlament, uită că prima lor grijă ar trebui să fie oamenii care l-au votat şi nu interesele personale sau de grup.
Vara aceasta am văzut, pentru prima oară, cum un Parlament poate ajunge să lucreze împotriva intereselor poporului pe care îl reprezintă, în virtutea unei majorităţi construită prin racolări, prin şantaj, cu nişte oameni lipsiţi de demnitate.
În această vară, în iunie şi iulie, am văzut cum un Parlament se poate transforma dintr-o instituţie fanion a democraţiei într-o instituţie care calcă legi în picioare, care calcă democraţia în picioare, care calcă Constituţia în picioare. Am văzut, din nefericire, cât de fragilă este democraţia în România, şi cum o instituţie care ar trebui să o protejeze, precum Parlamentul, ajunge să lucreze pentru un interes meschin de grup.
Pentru mine, Parlamentul României mai reprezintă şi locul meu de muncă de opt ani de zile, locul în care nu uit niciun minut că îi reprezint pe buzoieni, în care încerc să impun ce ştiu că vor buzoienii cu care menţin un contact constant.
3.Care este, după opinia dumneavoastră, diferenţa între o persoană cu drept de vot şi una fără acest drept?
Dreptul de a vota nu reprezintă un criteriu de departajare a cetăţenilor. Chiar am avut în acest mandat mai multe iniţiative legislative în domeniul educaţiei, care îi vizau pe copii şi elevi. Lor le spun să înveţe, să se pregătească pentru o meserie pentru că nu vor regreta mai târziu când dau piept cu viaţa. Şi tot celor care astăzi nu au drept de vot, adică nu au împlinit 18 ani, le spun că atunci când vor avea drept de vot este important să se ducă şi să aleagă. Eu sunt de părere că şi copiii de astăzi trebuie să ştie cum nu aveai ce alege înainte de 1989, cum ţi se impunea de fapt votul şi cum rezultatul era ştiut de dinainte. Acum, puterea de a schimba lucrurile chiar este în mâna românilor.
Un candidat trebuie să le spună clar oamenilor cărora le cere votul – “Asta se poate face, asta nu”
4.Ce reprezintă statul de drept şi statul democratic?
Statul de drept este un stat corect cu cetăţenii lui, un stat în care cele trei puteri funcţionează ca unse, independent una de alta, dar care împreună dau puterea unei democraţii. Statul de drept e statul în care articolul din constituţie “nimeni nu este mai presus de lege” este sfânt pentru orice politician sau persoană ajunsă într-o funcţie de decizie. Un stat de drept puternic garantează o democraţie puternică.
Vara aceasta, statul de drept din România, tânăr cum este el, a fost puternic ameninţat. Dar, în final, am văzut că am câştigat mult în ultimii ani – instituţii care altădată făceau plecăciuni în faţa puterii, astăzi au ajuns să aplice legea şi Constituţia, indiferent de interesele celor aflaţi la putere. Am văzut că, totuşi, aceste instituţii nu cedează în faţa oricărui venetic ajuns la putere care uită că legea este lege, că are datoria supremă de a respecta Constituţia.
5.Cum puteţi caracteriza campaniile electorale din România?
Campania electorală este departe de ce ar trebui să fie. Dar, încet încet, odată cu ridicarea nivelului de trai, cu obişnuirea oamenilor cu exerciţiul democratic, şi modul de a face campanie se va schimba în România. Deocamdată, lipseşte aproape cu desăvârşire mesajul de construcţie, de alternativă, de dezbatere onestă în argumente, idei şi nu minciuni şi jigniri. Aşa că avem, în schimb, campanii care degenerează, de multe ori, în mită electorală, atacuri la persoană, manipulare, minciună şi calomnie, în care contează mai mult resursele financiare aflate la dispoziţia candidaţilor şi nicidecum ce au ei în cap. Campanii în care se promite mult şi nerealist, dominate de un populism atroce, lipsite de raţiunea argumentelor şi cifrelor. Un candidat trebuie să le spună clar oamenilor cărora le cere votul – “Asta se poate face, asta nu” . Dar cred că românii sunt cu mult mai inteligenţi decât cred unii politicieni şi ştiu să discearnă între realitatea unei promisiuni şi fantezia unei promisiuni venită de la un om care vrea să îi păcălească pe alegători pentru a pune ştampila pe el.
„Nu am fost şi nu voi fi niciodată om de punctaj de partid”
6.Consideraţi că în România există doctrine politice? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul.
Cred că Alianţa România Dreaptă chiar este o construcţie politică de centru dreapta. Veţi vedea şi în programul de guvernare că pentru noi cel mai important este mediul de afaceri, măsurile economice raţionale, un stat social drept şi corect atât cu cei aflaţi în nevoie, cât şi cu cei care contribuie la buget. ARD vrea mai puţin stat în administraţiile locale, vrea ca familia chiar să devină motorul unei comunităţi, vrea ca biserica să aibă un rol activ în societatea românească.
Pe de altă parte, avem şi stânga reprezentată de PSD şi PNL. Aş remarca însă că populismul a devenit principala caracteristică a stângii din România, un populism dureros şi contra-productiv în ce priveşte dezvoltarea ţării. În ce priveşte alte caracteristici de stânga pentru USL, mărturisesc sincer că nu am văzut. Poate lipsa de guvernare să fi ajuns caracteristica stângii din România, vorbăria multă şi fără rost, ridicatul din umeri în faţa unei probleme reale. Dar nu cred că toate aceste caracteristici se regăsesc undeva scrise în dreptul doctrinei socialiste. Cred că sunt invenţie pur românească.
7.Care credeţi că este ponderea contribuţiei partidului politic în câştigarea alegerilor? Vă rugăm să ne răspundeţi, fără a ne transmite punctajele primite de la partidele ai căror membri sunteţi.
Ca notă personală, aş spune că nu am fost şi nu voi fi niciodată om de punctaj de partid. Gândesc cu capul meu şi am demonstrat, nu o dată, că ştiu şi să ies din rând. Pe de altă parte, ştiu perfect că în absenţa partidelor politice nu ar exista politică. Ca individualităţi putem fi puternici, dar partidul este cel care aduce împreună oameni care împărtăşesc idei, principii, valori, o viziune pentru ţară.
Contează sub ce siglă candidezi, dar contează şi să fii conştient că partidul acum poate fi popular iar în câţiva ani mai puţin popular. Ideea e că un om cu caracter, un om care atunci când s-a înscris într-un partid a făcut-o din convingere şi nu din oportunitate, stă într-un partid o viaţă.
„Şi politica este o meserie care se învaţă şi am avut ocazia să o învăţ, cu ajutorul buzoienilor”
8.Consideraţi că, în România, demersul parlamentar, în raport cu Guvernul şi Preşedinţia, este făcut în mod corect, respectând normele constituţionale şi atributele parlamentare? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul.
Cred că avem o Constituţie care a ajuns să fie inadecvată timpurilor pe care le trăim, iar relaţia dintre instituţii ar trebui să fie mult mai clară. Avem o lege fundamentală ambiguă pe alocuri, interpretabilă, care se impune să fie modificată. Vara aceasta am primit cea mai bună dovadă în acest sens. Am avut o criză politică ce a lovit puternic în economia românească. O criză care s-a bazat pe încălcări clare de legi dar care, pe alocuri, a fost înlesnită şi de o Constituţie depăşită.
9.Care este gradul dumneavoastră de interes REAL şi cum se manifestă acesta PRACTIC faţă de electorat şi faţă de cetăţean în general? Vă rugăm să nu ne prezentaţi aici discursuri de campanie!
Cred că buzoienii ar răspunde cel mai bine la această întrebare, nu vreau să fiu acuzat de subiectivism într-o autoevaluare. În cele din urmă, eu ştiu însă că am intrat în politică, pentru că am crezut şi cred că pot aduce o schimbare în bine în viaţa oamenilor. Ca să nu mă acuzaţi că fac campanie, o să vă zic că aştept rezultatele pe 9 decembrie pentru a vedea dacă am reuşit. Până la urmă, rezultatul la urne este cel care dă valoarea unui politician. Rezultatul onest, nu cel de tipul Liviu Dragnea şi alţii, când rezultatul este profund alterat de puterea financiară a candidatului.
10.Consideraţi că dumneavoastră, ca şi candidat şi ca om politic, din perspectiva definiţiei acestuia, aveţi pregătirea şi profilul necesare pentru a fi parlamentar? Vă rugăm să vă argumentaţi răspunsul şi să nu ne prezentaţi discursuri de campanie!
Am un răspuns categoric: un da categoric. Eu am intrat în politică acum 11 ani, când aveam deja, în spate, o meserie, când eram deja pe funcţii de conducere şi aveam în subordine sute de oameni. Sunt inginer, economist şi doctor în inginerie mecanică, pe muncă, nu pe copiat. Cred că şi politica este o meserie care se învaţă şi am avut ocazia să o învăţ, cu ajutorul buzoienilor, chiar din Parlamentul României unde i-am reprezentat în ultimii opt ani.