,,Deputatul auto” a scăpat de închisoare după ce și-a ispășit două treimi din pedeapsă. Săptămâna trecută, magistrații Judecătoriei
Focșani au admis, într-o ședință publică, propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Focșani privind eliberarea condiționată a condamnatului.
,,Admite propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Focșani. În baza art. 450 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 59 C. pen., cu aplicarea art. 5 N.C.pen., dispune liberarea condiționată a petentului condamnat Coman Gheorghe, în prezent deținut în Penitenciarul Focșani, din pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 92/2014, pronunțată de Tribunalul București Sec. I P. (n.r., Înalta Curte de Casație și Justiție). Atrage atenția petentului condamnat asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 61 C. pen. raportat la art. 5 N.C. pen. privind cauzele de revocare a liberării condiționate. În baza art. 275 alin. 3 N.C. pr. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul
avocatului din oficiu (…), în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.08.2014”, se precizează în hotărârea instanței.
Gheorghe Coman a fost condamnat la un an de închisoare cu executare într-un dosar în care a fost acuzat de folosirea influenței de către un om politic pentru a obține bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru care procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus, pe 16 ianuarie, trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a parlamentarului Gheorghe Coman, fost președinte al Partidului Conservator Buzău.
Coman a fost deferit justiției pentru folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În rechizitoriul în baza căruia a fost condamnat, procurorii au reținut că, în perioada noiembrie-decembrie 2013, folosindu-se de influența conferită de funcția de conducere deținută în cadrul formațiunii politice, Coman i-a solicitat unui denunțător – în schimbul menținerii acestuia în funcția publică de director executiv adjunct al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Buzău, care la nivel politic ,,ar fi revenit” PC -, diverse servicii, precum și remiterea unor foloase materiale necuvenite.
,,Concret, inculpatul Coman i-a pretins denunțătorului ca, în schimbul menținerii acestuia în funcția de director adjunct al DSVSA Buzău, să îl angajeze ca șef al Serviciului Economic și Administrativ în cadrul instituției pe președintele executiv al organizației județene Buzău a partidului din care face parte inculpatul. De asemenea, a pretins ca denunțătorul să intervină la o echipă de control constituită din angajați ai DSVSA Buzău, aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza orașului Nehoiu, județul Buzău, astfel încât să favorizeze o societate comercială verificată – administrată de un consilier al aceluiași partid”, arăta DNA într-un comunicat.
Referitor la remiterea unor foloase materiale necuvenite, sursa citată menționa că acestea constau în asigurarea sprijinului financiar sau a produselor specifice cu ocazia eventualelor întâlniri de lucru, în cadrul respectivei formațiuni politice, ce urmau a fi organizate în municipiul Buzău de Gheorghe Coman. În acest context, între 12-18 decembrie 2013, inculpatul a primit de la denunțător o sticlă de whisky și suma de 3.140 lei.
În 27 decembrie 2013, Camera Deputaților a încuviințat arestarea preventivă a deputatului Coman și, la aceeași dată, Serviciul Teritorial Ploiești a propus Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală luarea acestei măsuri.
În 7 ianuarie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de cinci judecători a dispus arestarea preventivă a parlamentarului pentru 30 zile. Pe 30 ianuarie, la primul termen al procesului în care a fost judecat pentru corupție, Gheorghe Coman și-a recunoscut vinovăția. ,,Am greșit. Recunosc. Asta e situația. Vreau să fiu liber, pentru că am acasă copii mici”, le-a spus Gheorghe Coman judecătorilor. În aceeași zi, un complet de patru magistrați ai Curții Supreme l-au condamnat la un an de închisoare cu executare.
Însă, Coman ar fi putut scăpa de închisoare dacă nu fugea de la locul flagrantului, nu-l acroșa cu mașina pe denunțătorul care i-a dat banii și nu lovea autovehiculul în care se afla echipa DNA, sustrăgându-se astfel prin fugă de la ancheta penală. Ulterior, în 22 decembrie, Gheorghe Coman îi spunea unei persoane, la telefon, că nu avea de ce să stea pentru a fi prins în flagrant, iar în acea discuție admitea că a fugit de la locul flagrantului, a precizat procurorul DNA în sala de judecată.
Tot pe 27 august, magistrații Judecătoriei Focșani au respins o cerere similară a lui Coman de eliberare condiționată, ca fiind fără obiect, după ce, același complet a admis propunerea comisiei de la Penitenciarul Focșani de eliberare condiționată a condamnatului.
Deputat în acte și cu birou parlamentar funcțional
Cel puțin în documente, Gheorghe Coman a rămas deputat și după condamnare, și așa ar putea rămâne până când Camera Deputaților își va relua activitatea, după vacanța parlamentară. Și asta deoarece Înalta Curte, de Casație și Justiție, ai carei magistrați l-au băgat după gratii pe Gheorghe Coman, nu a trimis la timp înștiințări
despre condamnarea lui. În lipsa acestora, Camera nu a avut niciun temei legal să declanșeze procedurile de vacantare.
Astfel, Camera a plătit în continuare suma forfetară necesară funcționării cabinetului parlamentar al lui Coman, nu însă și indemnizația de deputat, care i-a fost suspendată din momentul în care plenul Camerei a votat pentru arestarea preventivă a lui Coman.