Cel puţin o dată în viaţă, fiecăruia dintre noi i-a trecut prin minte sintagma: „Ce bine era dacă aveam ceva bani puşi deoparte!”. Plecând de la evitarea unor riscuri viitoare majore, precum probleme de sănătate, incertitudinea pensiei ori creşterea şi educarea copiilor, o parte dintre români reuşesc încă să economisească. |ntrebarea care trebuie pusă, însă, în acest moment este: Merită să mai ţii banii la bancă?
Cele mai mari câştiguri
Dobânda afişată de bănci pentru produsele de economisire nu este echivalentă şi cu câştigul pe care-l obţinem în cazul unor astfel de plasamente. |n realitate, trebuie să luăm în calcul inflaţia şi impozitul de 16% pe care trebuie să-l plătim când încasăm dobânda pe depozitul bancar. Ceea ce rămâne se numeşte dobândă reală.
|n acest moment, la depozitele în lei pe termen de o lună, cele mai mari dobânzi reale pe care le pot obţine buzoienii sunt oferite de Libra Internet Bank – 4,68% (faţă de dobânda nominală afişată de 7%), Piraeus Bank – 4% (faţă de 6,2% afişată) şi Credit Europe Bank – 3,84% (faţă de 6% afişată).
Din punctul de vedere al dobânzilor reale la economiile pe o lună, cele mai mari bănci din România, BCR şi BRD, se situează în a doua jumătate a clasamentului: BCR – 2,33% (faţă de 4,2% afişată) şi BRD – 2,58% (faţă de 4,5% afişată).
Dacă intenţionăm să constituim un depozit bancar în lei pe 12 luni, buzoienii pot găsi cele mai atractive dobânzi reale la Piraeus Bank – 8,22% (faţă de 13% dobândă afişată), Credit Agricole – 6,37% (faţă de 10,8 afişată) şi OTP Bank – 4,86% (faţă de 9% afişată). Din nou, cele mai mari bănci oferă printre cele mai reduse câştiguri: BRD – 1,71% (faţă de 5,25% afişată) şi BCR – 0,82% (faţă de 4,2% afişată)
Cu cât vor scădea dobânzile în acest an
„Scăderea inflaţiei si aşteptările privind o calmare a indicelui preţurilor de consum, precum şi anunţul Băncii Naţionale că este posibilă reducerea, în viitorul apropiat, a dobânzii de politică monetară, determină băncile să diminueze în continuare dobânzile la depozitele în lei. |n acest moment, lichiditatea în piaţa interbancară (piaţa de pe care băncile se împrumută între ele, n.r.) este suficientă, aşadar băncile comerciale îşi pot finanţa fără probleme nevoile de lei, în condiţiile în care soldul creditelor nu creşte nici el ameninţător pentru a pune presiune pe bilanţurile băncilor”, ne-a precizat analistul Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanţă Efin.ro.
Potrivit acestuia, este de aşteptat ca dobânda medie la depozitele în lei să scadă cu aproximativ 0,05% pe lună, în aşteptarea diminuării dobânzii de politică monetară de către BNR, în timp ce dobânzile la euro vor scădea cu 0,05 – 0,1% lunar, în medie.
„|n acest moment, este mai avantajoasă economisirea în lei decât în euro pentru maturităţile de 1 şi 3 luni, în timp ce pentru maturităţile mai lungi, depozitele în euro oferă dobânzi mai avantajoase”, recomandă Dragoş Cabat.
Nici pentru analistul Aurel Dochia nivelul viitor al dobânzilor la depozitele bancare nu reprezintă o veste bună pentru români. Cum băncile au suficienţi bani şi nu au multe oportunităţi de a-i investi, nu sunt interesate să atragă economiile persoanelor fizice prin majorări de dobânzi. „Cel mai probabil, acestea vor stagna în jurul valorilor pe care le au acum, bineînţeles, cu diferenţe individuale de la o bancă la alta”, explică Aurelian Dochia, managing partner al companiei de consultanţă Concept.
Un semnal clar de la BNR
La începutul lunii mai, Banca Naţională a adoptat o decizie prin care a modificat propriile dobânzi în relaţia cu băncile. Pe de o parte, a ieftinit creditele pe care le acordă acestora, de la 9,25% la 8,25%, iar pe de alta, le-a majorat remuneraţia pentru depozite, de la 1,25% la 2,25%. Ce înseamnă acest lucru pentru români? Că BNR a dat un semnal ca instituţiile de credit, la rândul lor, să înceapă ieftinirea împrumuturilor şi, în acelaşi timp, să nu scadă dobânzile la depozite.
„Dăm un semnal băncilor cum să înceapă şi ele ciclul de reducere. Ele începeau cam aşa. Se uitau în buget şi începeau: a coborât BNR ratele de referinţă, coborâm şi noi ratele de dobânzi la depozite. Rata de dobândă la depozitele noastre poate fi asimilată cu rata minimă de dobândă (la depozitele constituie de români în bănci, n.red.). Noi nu mai dăm 1,25%, am început să dăm 2,25%. Semnalul este clar, şi nu este de vorbire, este de facto (…) Solicităm băncilor să nu se repeadă să înceapă prin coborârea dobânzilor la depozite“, a spus Mugur Isărescu.
Ce vor face băncile? Mai mult ca sigur, vor continua tendinţa de reducere a dobânzilor la economii. „Trendul este în mod cert de scădere a dobânzilor pe termen mediu şi lung“, spun analiştii Volksbank. Ei recomandă depozitele cu maturităţi cât mai lungi pentru a mai beneficia de dobânzile din prezent, întrucât valorile care se practică acum pe piaţa românească vor deveni istorie peste câţiva ani.
Spaima românilor: falimentul băncilor
Fără doar şi poate, toţi cei care deţin bani în bănci, mai ales în aceste vremuri de criză, se întreabă cât de solidă este instituţia căreia i-au încredinţat economiile. Dinspre Banca Naţională mesajele nu s-au schimbat niciodată: sistemul bancar românesc este solid. Nu avem de ce să nu-i credem pe cuvânt. Dar dincolo de toate acestea, Fondul de Garantare a Depozitelor (FGDB) poate despăgubi, în caz de faliment, toate economiile de până la 100.000 de euro/deponent/ bancă. Depozitele sunt garantate indiferent de moneda în care sunt constituite, dar plata compensaţiilor se face numai în lei. Săptămâna trecută, instituţia a anunţat că toate cele 32 de bănci care participă la schema de garantare au plătit contribuţiile aferente anului 2013. După colectarea acestor sume, resursele FGDB erau de 3,49 miliarde lei, iar instituţia se laudă cu cea mai mare acoperire a depozitelor garantate din Uniunea Europeană.
Sucursalele băncilor din state membre ale Uniunii Europene nu cotizează la FGDB. Ele participă la schemele de garantare din ţările de provenieţă, iar depozitele la aceste instituţii sunt garantate de schemele de din statele respective.
De ce economisesc românii
Cel puţin la nivel teoretic, majoritatea românilor spun că vor să pună bani deoparte. Un sondaj realizat de Axa Asigurări arată că nevoia de economisire apare în special în rândul persoanelor ce au unul sau mai mulţi copii. Astfel, 30% dintre persoanele care economisesc au copii cu vârste de 10 ani sau mai puţin, iar 19% economisesc din dorinţa de a-şi susţine copiii în privinţa educaţiei sau în cumpărarea unei case.
Referitor la ce contează cel mai mult când vine vorba de economisire, pentru cei cu un venit ridicat pe membru de familie este mai importantă siguranţa banilor investiţi pe termen lung, în timp ce pentru românii cu un venit scăzut, mai importantă este componenta de protecţie. 40% dintre respondenţi urmăresc un profit pe termen scurt, 24% doresc să aibă posibilitatea de a retrage bani oricând, iar 23% vizează un profit pe termen lung.