De ce a dispărut subit interesul pentru Prefectura Buzău?

   „Conform principiului că totul este de vânzare, pot să vă spun că un tovarăș mi-a oferit mie 200.000 de euro ca să preia Prefectura. Domnului Petre Emanoil Neagu îi spun, însă, să ferească Dumnezeu, în ipoteza apocaliptică în care o să fie el prefect, nu o să aibă liniște nici măcar un minut, și noaptea o să mă viseze. Eu nu pot decât să respect statutul și hotărârile structurilor po­litice de partid. Degeaba tro­păie el pe la București, ca un broscoi, cu o parașută pe lângă el, și cu un copil cu nu știu ce mașină, dar degeaba tropăie. Cei care suntem pe aici, în fața dumnea­voastră, nu o să dăm niciodată mâna cu hoții”, declara, la începutul lunii mai 2009, fostul senator PSD Ion Vasile, la acea dată președinte al organizației județene a Partidului Social Democrat, aflat în plin conflict cu gruparea – care, într-un final avea să-l elimine din conducerea organizației – din jurul primarului Constantin Boșcodeală, din care mai făceau parte ex-deputatul de Buzău Carmen Moldovan și deputatul Adrian Mocanu, personaje nenumite dar ușor de recunoscut în citatul de mai sus, în stilul caracteristic al lui Ion Vasile.

   În urma alegerilor parlamentare din 2008, și în urma negocierilor de pe plan local dintre partidele care au format guvernul – Partidul Democrat Liberal și Partidul Social Democrat – la Buzău, funcția de prefect a revenit PSD, Consiliul Județean al formațiunii desemnându-l pentru a ocupa acest post, prin vot, pe Valeriu Ungureanu, fost subprefect și deputat între anii 2004-2008. Ungureanu era susținut de liderul PSD Buzău, senatorul Ion Vasile, în timp ce cealaltă aripă a organizației, condusă de primarul Constantin Boșcodeală și de Victor Mocanu, încerca să-l propulseze în funția de prefect pe Petre Emanoil Neagu, fost președinte al organizației județene a Partidului Național Liberal, proaspăt înscris în Partidul Social Democrat, și vicepreședinte al Consiliului Județean în perioada 2004-2008.

   Declarația fostului senator Ion Vasile – halucinantă, cum a fost cotată la data respectivă, deși nu a fost niciodată dezmințită cu tărie de cei nominalizați -, a căpătat, în ultimele șase luni, o cu totul altă valoare, după ce Direcția Națională Anticorupție a scos la iveală șpăgile uriașe pe care doi deținători ai funcției de prefect de Buzău, Cristinel Bîgiu și Paul Beganu, de câte un milion de euro, le-au primit pentru a înlesni afaceri ilegale cu terenuri pentru construcții, respectiv forestiere. Să ne amintim că declarația fostului senator social-democrat a fost făcută nu după mult timp de la încheierea mandatului de prefect al lui Cristinel Bîgiu, aflat dintotdeauna în relații apropiate cu Petre Emanoil Neagu, ultimul fiind și beneifciar al unei „moșteniri”-surpriză, constând într-un teren vecin cu cel pentru care s-a luat șpaga recunoscută și asumată  de fostul prefect  li­beral, vândut ulterior mituitorului Adrian Mladin.

   În acest context, poate fi explicată și „aglomerația” de candidați în lupta internă din PSD pentru obținerea funcției de prefect, realitatea demonstrând că o șpagă de 200.000 euro – uriașă pentru vremea respectivă -, ar fi putut fi recuperată și mărită de cinci ori dintr-un singur foc.

   Situația s-a schimbat, însă, radical, în momentul de față, imediat după demisia fostului prefect Maria Buleandră, provocată de trimiterea ei în judecată, pentru infracțiuni de corupție, în „Lotul Beganu”. Este pentru prima oară când, nici măcar „pe surse“, nu au apărut nume de eventuali concurenți ai prefectului numit miercuri, George Sava, așa cum nu au apărut nici pentru viitorul deținător al funcției de subprefect. Chiar și veșnicul nominalizat pentru una dintre cele două demnități și mereu perdant, Romeo Lungu, nu a mai apărut pe firmament. Semn că funcțiile de conducere din Instituția Prefectului, altădată atât de atractive, nu mai interesează pe nimeni, după ce trei foști deținători ai funcției de șef al Casei Albe sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție.