Nu a fost sfârşitul lunii august, nici a lui septembrie, dar poate fi octombrie. Cel puţin aşa anunţă reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Purtătorul de cuvânt al Companiei, Alin Şerbănescu, a declarat pentru OPINIA că, până la sfârşitul săptămânii viitoare, urmează să fie eliberată autorizaţia de construire, iar apoi se va da ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare a podului peste râul Buzău de la Mărăcineni.
Pe de o parte, anunţul este unul cât se poate de îmbucurător, având în vedere urgenţa unei intervenţii atât la suprastructură, pentru refacerea căii de rulare, cât şi la pilonii de susţinere. Pe de altă parte însă, lucrările la podul de la Mărăcineni vin cu restricţii ale traficului tocmai pe timpul iernii. Sensul de mers dinspre Râmnicu Sărat spre Buzău va fi închis pentru opt luni, perioada în care se fac reparaţiile, iar circulaţia va fi deviată pe celălalt sens, pe podul nou. În toată această perioadă se vor reface structurile metalice şi vor fi consolidaţi stâlpii de beton, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 5 milioane de lei.
Podul rutier din comuna Mărăcineni, amplasat pe Drumul European E 85, face legătura între Muntenia şi Moldova iar închiderea parţială ar duce la declanşarea unui haos în trafic. O altă soluţie ar fi devierea traficului către o altă rută ocolitoare aşa cum s-a procedat, de exemplu, în urmă cu zece ani când a fost construit podul pe sensul de mers municipiul Buzău – Rîmnicu Sărat.
Pericol permanent
Două găuri apărute la începutul anului trecut în suprastructura podului pun, de atunci, zilnic în pericol traficul pe podul rutier din comuna Mărăcineni, pe direcţia de mers dinspre Rîmnicu Sărat spre municipiul Buzău. Prima gaură a fost semnalată în luna aprilie 2016, iar o lună mai târziu în carosabil apărea cea de-a doua gaură prin care se putea vedea cu uşurinţă apa râului Buzău. Acestea au fost primele semne care au arătat că podul de la Mărăcineni, vechi de aproape 70 de ani, este într-o stare avansată de degradare şi că trebuie luate măsuri de urgenţă. O echipă formată din reprezentanţii CNADNR Bucureşti şi cei ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti s-a deplasat la Buzău. Primele măsuri luate în urma analizelor au fost amenajarea unor denivelări pentru reducerea vitezei pe pod la 10 kilometri, măsură luată tocmai din cauza stării avansate de degradare în care se află tablierul podului. S-au făcut ceva lucrări însă degeaba. După niciun an, problemele au reapărut, şi chiar mai grave. La sfârşitul lunii martie, o echipă a CNAIR a făcut o evaluare a stricăciunilor, s-au impus iar restricţii de tonaj şi de viteză, precum şi semnalizarea corespunzătoare a zonei cu probleme, în sensul în care cele două benzi de circulaţie nu mai pot fi folosite în integritalitatea lor. ,,S-a constatat că există probleme la placa de suprabetonare, partea carosabilă, din cauza trepidaţiilor, a deschiderii, a vitezei cu care se circulă în zona respectivă, motiv pentru care s-au luat nişte măsuri de restricţionare a tonajului la 40 de tone. De asemenea, au fost puse marcaje corespunzătoare pe acea bandă care nu poate fi folosită în întregime”, declara Sorin Gheorghe, prefectul interimar atunci al judeţului Buzău.
În primăvară au mai fost turnate câteva plombe la rece, dar lucrările de amploare s-au lăsat aşteptate.
În acest moment, din cauza fisurilor apărute, pe podul de la Mărăcineni, circulaţia autovehiculelor este restricţionată la viteza la 10 km/h, începând cu km 115+100 până la km 114+500, pe sensul de mers dinspre Rm. Sărat spre Buzău şi pentru autovehiculele cu Masa Totală Maxim Admisă mai mare de 40 de tone. Restricţia a fost prelungită până la 31 decembrie 2017.
La 12 ani după ce a fost parţial distrus de inundaţiile din 2005, fiind nevoie de reconfigurarea şi consolidarea sa, podul care asigură principala legătură dintre Moldova şi Capitală, pe DN2 E85, are probleme grave şi numai o reabilitare de amploare îi va asigura o prelungire a duratei de exploatare. Din cauza traficului intens, în structura de beton a podului au apărut găuri, iar Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a decis restricţii pe sensul Râmnicu Sărat – Buzău: interzicerea accesului pe pod al camioanelor de peste 40 de tone şi limitarea vitezei la 10 km/h pentru cele cu tonaj mai redus. Din păcate, în ciuda indicatoarelor amplasate pe pod, niciun şofer nu respectă restricţiile impuse.
Stabilitatea infrastructurii podului, afectată
Miliardele alocate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru reabilitarea şi întreţinerea podului construit în anul 1932 de armata germană s-a dus pe Apa Sâmbetei în primăvara lui 2005, cand lucrarea a cedat sub forţa apelor. Structura podului s-a erodat din cauza exploatării de balast efectuată de SC SCREG România SRL în zona pilonilor centrali. SCREG a fost preluată de compania franceză Colas SA, iar pietrişul scos din albia râului Buzău a fost folosit pentru Autostrada Bucureşti-Constanţa. Niciuna dintre firme nu a fost chemată la audieri de Parchetul Naţional Anticorupţie, actuala Direcţie Naţională Anticorupţie, deşi pagubele au fost imense, iar obiectivul distrus era unul de interes public major.
Pe 7 mai 2005, o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni peste râul Buzău, ducând la prăbuşirea acestuia şi ruperea legăturii rutiere între Muntenia şi Moldova timp de aproape jumătate de an, evenimentul fiind considerat cel mai important dezastru produs infrastructurii din ţara noastră. Torenţii viiturii înclinaseră unul dintre pilonii de susţinere şi l-au deplasat cu zece centimetri, iar două zile mai târziu a cedat şi al doilea pilon şi podul s-a frânt. Pe 11 mai, în jurul orei 18,30, o porţiune de 50 de metri din podul metalic s-a prăbuşit în albia râului.
Încă din 9 mai, traficul rutier între Bucureşti şi Moldova a fost blocat, iar singura soluţie temporară a fost construcţia unei punţi provizorii. La 11 mai, militarii Batalionului 3 Geniu Mărăcineni au început construirea a trei poduri cu picioare scurte, la aproximativ un kilometru în amonte de podul distrus. Pe 20 mai, avea să fie terminat primul pod provizoriu, destinat circulaţiei pietonale şi a vehiculelor de intervenţie. În următoarele zece zile au fost realizate celelalte două poduri, unul pentru autoturisme, iar celălalt, pentru pietoni şi biciclişti.
O nouă viitură, care a mărit debitul râului Buzău la peste 600 de metri cubi pe secundă, a distrus, pe 13 iunie, unul dintre cele trei poduri militare şi le-a avariat pe celelalte două. A fost necesară o nouă deviere a traficului, pe o rută de 30 de kilometri prin Berca. Pe 14 august 2005, traficul pe podurile provizorii de la Mărăcineni a fost din nou închis, după ce debitul apei a urcat la 800 de metri cubi pe secundă. Viitura a distrus primul pod, a trecut peste al doilea, însă, cel mai grav a fost că a afectat şi lucrările de refacere a podului principal, provocând pagube de peste trei miliarde lei vechi. Mai multe utilaje au fost luate de ape. La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, după ce preşedintele de la acea oră, Traian Băsescu, a descins în mai multe rânduri la lucrările de consolidare a podului, uneori chiar şi în zile consecutive.
Acum, sunt necesare iar lucrări de amploare. ,,Degradările majore apărute la pragul existent în albia râului Buzău (aval de pod la cca. 80 m) trebuie remediate cu mare urgenţă. Distrugerea pragului (chiar parţială) va conduce la evoluţii ale albiei care vor pune în pericol stabilitatea infrastructurilor podului. Prăbuşirea podului, amplasat pe un drum de mare importanţă, ar avea un mare impact social şi economic. Promovarea oricărei soluţii de aducere a structurii la starea de viabilitate corespunzătoare siguranţei traficului pe DN2, înainte de asigurarea stabilităţii albiei şi implicit a podului, este lipsită de fundament tehnico-economic”, se menţionează în expertiza tehnică realizată în august 2015 de SCTRANSPROIECT 2001 S.A. Bucureşti. În plus, expertul tehnic constata, în anul 2015, că lucrările de întreţinere curentă nu sunt efectuate nici în proporţie de 50%.
Podul de la Mărăcineni, care traversează râul Buzău, are o structură de metal, două benzi pe sens şi o lungime de 325 de metri. A fost construit de armata germană în 1932, iar ultima reparaţie importantă a fost realizată după inundaţiile din 2005.