Economia României a crescut peste potenţialul calculat oficial, consemnând un plus de 5,8% în semestrul I, însă scăderile masive ale investiţiilor au frânat avântul dat de consumul populaţiei şi de relansarea producţiei industriale, arată o analiză “Mediafax”.
Creşterea economică analizată de 5,7%, consemnată în trimestrul al doilea, consolidează poziţia României de “Tigru al Europei”, fiind de departe cea mai puternică din blocul comunitar. La fel şi performanţele, statistice, ce-i drept!, din primul semestru. Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri cu două cifre, ca în anii de „boom” 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%).
Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut. Aceste plusuri au generat resurse pentru ca românii, populaţie şi firme, să ridice din nou cotele cererii la maxime istorice.
Industria a început să “prindă” această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntâlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Iar unde se dezvoltă industria, se dezvoltă şi serviciile (+11% la cele prestate populaţiei, respectiv +13,3% la cele prestate întreprinderilor), dar şi transporturile (+13,8%).
Partea goală a paharului
Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro, importurile de alimente atingând un nou record istoric, de 3,2 miliarde de euro.
Toate aceste statistici au mai fost întâlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, când economia creştea cu peste 7%. Care este diferenţa faţă de acea perioadă, de ce nu avem şi acum creştere economică de peste 7%?
În primul rând pentru că, pe-atunci, la creşterea Produsului Intern Brut contribuiau şi investiţiile, lucru care se reflecta în formarea brută de capital şi în atragerea de capitaluri străine, dar mai ales în construcţii. Acum, în primul semestru din 2017, avem o scădere cu 19% la investiţiile publice (arată datele privind execuţia bugetului de stat la şase luni, raportate de Ministerul Finanţelor) şi o scădere cu 13,4% a investiţiilor străine (arată datele Băncii Naţionale). Dar mai ales în construcţii avem o scădere, de 7,2% per ansamblu şi de, atenţie!, 26,6% la lucrările inginereşti. Adică la lucrările de infrastructură.
De menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii (persoane fizice) plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decât banii alocaţi de firme, ca investiţii străine.
În al doilea rând, balanţa importuri/exporturi (numită “export net” în termenii statisticilor privind PIB-ul) este negativă şi se adânceşte tot mai mult în teritoriul minusurilor. În primul semestru din acest an, când importurile au crescut cu 12,4%, exporturile au avansat doar cu 9,6%, lucru care frânează serios creşterea mediei generale a economiei.
Deocamdată, Institutul Naţional de Statistică nu a raportat şi evoluţia detaliată pe ramuri a Produsului Intern Brut, astfel că nu avem date despre mersul agriculturii. Dar dacă ne ghidăm după mersul sectoarelor profilate pe produse agroalimentare le putem da dreptate specialiştilor care spun că 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli de după Revoluţie, însă putem anticipa că acest lucru nu va contribui substanţial la creşterea PIB: producţia industriei alimentare a stagnat (+0,5%), iar comerţul en-gros al produselor agricole brute a scăzut cu 6,4%.
Creşterile de 3,5% la comerţul alimentar cu amănuntul şi de 7,9% la cel cu ridicata au fost susţinute mai mult de importuri, pentru că – după cum se ştie deja prea bine în rândurile specialiştilor – România se hrăneşte mai mult din import în prima parte a anului, respectiv din producţia autohtonă în a doua parte a anului. Se întâmplă aşa pentru că nu dispunem de capacităţi suficiente de depozitare şi conservare sau, cu alte cuvinte, stăm prost şi la infrastructura agricolă.
Social-democraţii buzoienii văd doar partea plină
Social-democraţii buzoieni susţin că datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017 confirmă trendul ascendent pe care se află economia României, „creşterile înregistrate depăşind semnificativ estimările tuturor analiştilor şi ale organismelor şi instituţiilor financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană)”, după cum se precizează într-un comunicat de presă.
„România a avut astfel, în prima jumătate a acestui an, o creştere economică de 5,8%, comparativ cu primul semestru 2016, şi de 5,9 % pentru trimestrul II din 2017, depăşind astfel cifra de 5,7% din primul trimestru al anului. În plus, potrivit ultimului raport al Eurostat dat miercuri publicităţii, ţara noastră are cel mai mare avans din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte creşterea economică pe trimestrul II, consolidându-şi, astfel, poziţia ocupată după datele de pe primul trimestru al anului 2017. Performanţa economică din primul semestru se datorează în bună măsură evoluţiei pozitive în această perioadă a mai multor indicatori relevanţi pentru economie, după cum urmează: producţia industrială a crescut cu 8%; volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 7,8%; exportul de bunuri a crescut cu 9,6%; investiţiile străine directe, reprezentând participaţii la capital şi profit reinvestit, au crescut cu 21,6%; câştigul salarial mediu brut a crescut cu 15,5%, iar câştigul salarial mediu net cu 14,9%; sosirile vizitatorilor străini în România au crescut cu 25%. De asemenea, încrederea în economia românească calculată de Comisia Europeană (indicele ESI) a fost de 105,1 puncte, înregistrând o creştere semnificativă faţă de 103,1 puncte în aceeaşi perioadă din 2016. Sperăm ca, în perioada următoare, prognozele date anterior de anumiţi analişti sau instituţii financiare să fie rectificate conform acestor indicatori economici reali. Guvernul va continua să ia măsuri pentru consolidarea acestui trend şi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor stabilite prin programul de guvernare, atât în plan economic, cât şi social”, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat.
La rândul său, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, vicepremierul Marcel Ciolacu, spune că domeniile prioritare ale guvernului rămân stimularea investiţiilor şi atragerea de fonduri europene: “Toate aceste date şi evoluţii pozitive din economie ne dau încredere că măsurile pe care le luăm sunt cele corecte. Dorinţa noastră este să continuăm în acelaşi ritm, cu o atenţie deosebită în ceea ce priveşte stimularea investiţiilor şi atragerii fondurilor europene. Sunt două instrumente majore care ne vor permite să avem o creştere economică consolidată pe termen lung”, a declarat vicepremierul Marcel Ciolacu.