Reprezentanții DSVSA Buzău susțin că investitorii se interesează de fostele unități, fiind atrași, însă, și de alte locații pentru deschiderea de ferme noi
Localitățile buzoiene în care au existat complexe de creștere a porcinelor sau comunele care dispun de terenuri ce îndeplinesc condițiile necesare deschiderii de asemenea obiective ori de exploatații au intrat în atenția investitorilor care activează în acest domeniu.
Noul interes al investitorilor din acest sector a apărut odată cu perspectiva reluării exporturilor de carne de porc inclusiv pe piețele celorlalte state europene, fapt confirmat de reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău. Astfel, potrivit dr. Ciprian Botezatu, directorul executiv adjunct al instituției, semnalele din partea reprezentanților firmelor și companiilor ce activează în sectorul zootehnic au apărut imediat după ce ANSVSA a obținut pentru România aprobarea Comisiei Europene pentru a exporta carne de porc în țările Uniunii Europene, începând din acest an. “La ora actuală avem în județ șapte ferme autorizate să desfășoare activități de creștere și îngrășare a porcinelor, dintre care probabil că unele se vor extinde, dar avem semnale și de la alți operatori economici care ar dori să facă investiții. De curând, am avut o solicitare de la reprezentanții unei companii reprezentative la nivel național, firmă care deja activează și are experiență în domeniu, care vor să adune date pentru un studiu de prefezabilitate pentru deschiderea de ferme de reproducție și de îngrășare a porcinelor. Ceea ce i-a interesat a fost existența unor foste complexe de creștere a porcinelor, stadiul în care se află, dar și eventuale locații noi unde ar avea condiții potrivite funcționării unor astfel de ferme. Să sperăm că acești investitori chiar vor face ceva, deoarece acest lucru ar însemna crearea de noi locuri de muncă și fonduri pentru dezvoltarea comunelor”, ne-a declarat dr. Ciprian Botezatu, directorul executiv adjunct al Direcției Sanitar Veterinare Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău.
Teren de vânzare sub 1.000 euro/ha
Pentru reprezentantul instituției, reluarea exporturilor are la bază progresele realizate în ultimii ani în combaterea pestei porcine clasice de către sistemul sanitar-veterinar, dr. Ciprian Botezatu considerând că un rol important a fost jucat și de specialiștii DSVSA Buzău, care au reușit să ofere garanții ferme în ceea ce privește monitorizarea și controlul pestei porcine clasice la nivelul județului.
În ceea ce privește soarta unei posibile astfel de locații unde ar putea fi redeschis un fost complex de creștere a porcinelor, reprezentanții Primăriei Mihăilești consideră că repunerea în funcțiune a fostului complex din localitate ar fi dificilă, din mai multe motive.
“În primul rând, fostul complex este în proprietate privată, dar acolo nu s-au mai făcut investiții, iar din câte am înțeles proprietarul ar fi interesat să deschidă o fermă de bovine. În al doilea rând, cred că ar fi greu de redeschis o activitate în acest domeniu, deoarece fostul complex este situat lângă sat și cred că nu ar corespunde normelor care sunt acum în vigoare. Dacă cineva ar dori să investească într-o fermă de porcine, avem în schimb zone potrivite pentru astfel de activități. Primăria nu dispune de teren, dar de la particulari se poate cumpăra teren sub 1.000 de euro/ha, la șosea, unde există și rețea electrică”, ne-a declarat primarul comunei Mihăilești, Stan Stan.
Export de conserve “pe valută”, pentru militarii NATO
Pentru agricultorii buzoieni care au trăit vremea colectivizării, povestea porcului nu este una de care să își aducă aminte cu drag. Dacă în acea vreme nu prea existau multe familii de gospodari din satele patriei care să scape fără contract obligatoriu de porc, iar complexele de porcine funcționau la capacități de câteva zeci de mii de capete/serie, românii de la oraș făceau foamea, deoarece omul de rând nu găsea la “Alimentara” decât adidași (buturi, picioare de porc), iar statul la cozi devenise un sport național.
În ceea ce privește stadiul de dezvoltare al sectorului zootehnic, pe lângă complexul de porci de la Mihăilești înainte de revoluție au mai existat unități de creștere a porcinelor în mai multe locații, iar Abatorul Buzău făcea export inclusiv pentru aprovizionarea militarilor NATO. “La Mihăilești se creșteau 40.000 de capete/serie. Mai era o unitate în Valea Râmnicului, de aceeași capacitate. La Verguleasa erau două unități, una intercooperatistă, cu circa 100.000 de capete/serie, și una a Departamentului Agricol de Stat – Trust IAS Buzău, tot de 100.000 de capete. Se mai creșteau porci la Rușețu, la Ferma didactică a Stațiunii de Cercetări, cu 15.000 de porci/serie, iar în ultima perioadă se mai amenajase spații pentru porci și la ferma de berbecuți de la Vernești. Oricum, în perioada aceea se făcea export: la ruși pe ruble și la capitaliști pe valută. Abatorul Buzău avea produse speciale, niște conserve, pentru Armata NATO, și se aduceau bani frumoși în țară”, ne-a declarat Valeriu Călin, fost director al Direcției Agricole Buzău.
Piață nefavorabilă în prezent
Pentru firmele buzoiene care activează în prezent în acest domeniu, ultimii ani nu au fost prea ușori, condițiile de pe piață fiind dificile atât datorită crizei financiare, dar și datorită prețurilor mari pentru popularea fermelor și a prețurilor mici de valorificare.
Potrivit datelor furnizate de Mircea Curelea, directorul Palmifarm SA (firmă care deține la Fundeni – Zărnești una dintre fermele din județ autorizate pentru creșterea porcinelor), perspectiva reluării exporturilor este o veste bună, mai ales având în vedere faptul că până în prezent piața pentru acest sector de activitate a fost dificilă. “În ultimii ani, pentru fermele de porcine a fost o piață extrem de nefavorabilă, pe fondul unei oferte limitate de purcei pentru popularea fermelor, atât pe plan intern, cât și pe piața externă. Startul pentru popularea fermei înseamnă un cost de 72-75 euro pentru un purceluș. În schimb, la valorificare, prețul este de 5,3 lei/kg, plus TVA, ceea ce face ca prețul de livrare să nu acopere costul de producție. Un calcul simplu arată că pentru un purceluș cumpărat cu 300 lei, la valorificarea la 100 de kilograme obținem 530 lei, dar noi avem costuri și pentru furaje, salarii, credite. Cam de aici se pornește, ori reluarea exporturile aduce o perspectivă bună. Orice export ajută și firma, dar și economia națională. Pentru exporturi va fi un sistem canalizat pe o fermă și un abator, iar fiecare fermă va trebui să respecte o serie de norme. Noi am fost auditați și selectați de Ministerul Agriculturii și de ANSVSA și oricând am putea face export. Avem deja solicitări de la abatoare, depinde de prețurile pe care le vom obține”, ne-a declarat Mircea Curelea, directorul Palmifarm SA.