Partidul Social Democrat intenţionează, în perioada imediat următoare, să depună o moţiune simplă împotriva ministrului Finanţelor, Florin Cîţu, după ce acesta a susţinut că, în ultimii trei ani, economia României a fost condusă după două bugete, după modelul Al Capone, că totul a fost premeditat şi că a anunţat că va sesiza instituţiile abilitate. Anunţul privind moţiunea simplă a fost făcut chiar de către liderul partidului, Viorica Dăncilă, săptămâna trecută, la un post de televiziune: ”La începutul săptămânii viitoare (acestei săptămâni, n.r.), vom depune o moţiune simplă pentru domnul Cîţu în Senatul României, având în vedere creşterea euro, creştere care îi afectează pe români”, a declarat Viorica Dăncilă.
Moţiunea împotriva ministrului Finanţelor nu va fi singura, spune purtătorul de cuvânt al organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, senatorul Lucian Romaşcanu: “Cu certitudine, vor fi moţiuni simple către diverşii miniştri care îşi dovedesc mult prea repede incompetenţa; este o armă a opoziţiei pe care o vom folosi din plin, şi în momentul în care lucrurile vor fi aşezate şi vom putea trage primele concluzii vizavi de întreaga performanţă a guvernului, va exista şi o moţiune de cenzură (…) Va fi prea lungă moţiunea pentru a o citi în termen rezonabil în Parlament dacă este să iei toate tâmpeniile pe care le-a făcut domnul Cîţu, dar eu cred, şi s-a vehiculat deja informaţia aceasta în presă, că după turul doi al alegerilor, oricum vor face (PNL, n.r.) şi ei o remaniere guvernamentală. Îi vom ajuta şi noi cu moţiunea”, a spus, la sfârşitul săptămânii trecute, Romaşcanu, la o conferinţă de presă.
Ce spune aritmetica parlamentară
Calculele arată că moţiunile simple pe care social-democraţii intenţionează să le depună împotriva unor miniştri ai cabinetului condus de Ludovic Orban vor trece de camera superioară a Parlamentului fără nicio problemă. Conform site-ului Senatului, Partidul Naţional
Liberal are 27 de senatori, în timp ce Partidul Social Democrat are 69. Chiar şi cu sprijinul USR (13) şi UDMR (9) PNL nu va putea evita votul favorabil moţiunii, fiind cu 20 de voturi în spatele social-democraţilor.
Ce efecte are moţiunea simplă
Moţiunea simplă reprezintă poziţia unei singure Camere componente a Parlamentului prin care îşi poate exprima punctul de vedere cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Moţiunile simple se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin un sfert din numărul senatorilor şi, împreună cu motivarea corespunzătoare moţiunii, trebuie depusă în cursul şedinţelor publice, preşedintelui Camerei ai cărui membri au iniţiat-o. După primirea moţiunii, preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştinţă Camerei, după care dispune afişarea ei la sediul Camerei. Tot preşedintele Camerei stabileşte data de dezbatere a moţiunii, care nu poate depăşi şase zile de la data înregistrării acesteia. O particularitate a moţiunilor privind problemele de politică externă este faptul că necesită avizul Comisiei pentru politică externă şi consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
Spre deosebire de moţiunea de cenzură care duce la căderea Guvernului, moţiunea simplă are ca efect doar adresarea unui avertisment politic cu scopul de a remedia o situaţie eronată fără a creea de partea Guvernului obligaţia de a o respecta. |n istoria parlamentară din ultimii 30 de ani, au fost depuse şi moţiuni simple îndreptate împotriva unui membru al Guvernului. Trebuie arătat că astfel de moţiuni nu produc efecte în sensul în care Guvernul ar fi obligat prin reprezentanţii săi să facă o remaniere astfel încât ministrul vizat de o astfel de moţiune să fie înlocuit.
În acest sens, prin decizie a Curţii Constituţionale s-a reţinut că “în sistemul constituţional al României, ca şi în majoritatea celorlalte ţări, controlul parlamentar, în general, este fără sancţiune. Unica excepţia când controlul parlamentar are şi sancţiune este cea în care acest control se exercită prin moţiunea de cenzură, a cărei adoptare are ca finalitate demiterea Guvernului”.
De asemenea, conform aceluiaşi document, “prin moţiunea simplă s-a pus la dispoziţia parlamentarilor un instrument mai eficient de realizare a funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei moţiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea unui membru al acestuia. Moţiunea simplă are, însă, efecte în plan politic, marcând o victorie a forţelor politice care au iniţiat-o şi susţinut-o, cu un ecou corespunzător în opinia publică”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.