Reprezentanții Ministerului Sănătății au început, din luna februarie, să pregătească terenul pentru implementarea unei alte inițiative ce va bulversa sistemul medical.
Este un proiect anunțat de ministrul Nicolăescu încă din august anul trecut, vizând o politică financiară de suplimentare a bugetelor unităților de asistență medicală prespitalicească, în detrimentul alocărilor de sume către spitalele publice. Vorbim, astfel, despre un meci pe bani între controversatele Centre medicale de Permanențăși unitățile spitalicești, în condi țiile în care Centrele de Permanențăîntârzie să-și dove dească pe deplin utilitatea înființării, aproape cu forcepsul, în multe județe din țară.
Totul sub umbrela unui Minister al Sănătății ce, pe de o parte, finanțează generos Centrele de Permanență din fonduri alocate Programului național de urgență prespitalicească, iar pe de altă parte privește suveran cum cheltuielile nedecontate ale camerelor de gardă generează, an de an, găuri imense în bugetele și așa austere ale spitalelor publice. În acest punct al cadrului general, imaginea se focalizează pe Buzău și pe Spitalul Județean de Urgență.
Centrele de Permanență vs. Unitatea de Primiri Urgențe, o luptă inegală
Cu siguranță că nu suntem nici primii și nici singurii care am vorbi despre Centrele de Permanență ca despre niște structuri dispensabile sectorului medical național. Argumentele în sprijinul acestei idei țin atât de contextul financiar, cât și de cel social și politic în care s-a luat decizia înființării lor. Centrele de Permanență sunt finanțate consistent din programe speciale pentru a funcționa ca parte a asistenței medicale continue, astfel încât pacienții din localitățile arondate să aibă o unitate specializată unde se pot duce pentru urgențe noaptea, în zilele de sâmbătă, duminicăși în cele declarate libere prin lege, precum zi națională, sărbători legale etc. Cetățenii nu sunt însă destul de bine familiarizați cu rolul acestor Centre de Permanențăși, în cazuri de urgență, apelează tot la serviciul de Ambulanțăși la cel de gardă al spitalelor din jur. Mai mult decât atât, nu de puține ori s-a constatat că medicii Centrelor de Permanență nu fac altceva decât să trimită pacienții săîngroașe rândurile celor prezenți deja pe holurile camerelor de gardă. De asemenea, este deja notorie procedura prin care utilitatea Centrelor de Permanență se încearcă a fi demonstrată doar prin scripte, adresabilitatea de la aceste unități fiind rezolvată din pix, prin mutarea de către medicii de familie a consultațiilor de la cabinetul propriu la Centrul de Permanențăîn orele în care prestează serviciile de gardă. Este, însă, un fenomen ce poate exista sau nu la centrele de permanență din județul Buzău, dar care este prezent cu siguranțăîn nepermis de multe astfel de unități din țară. Și atunci este de neînțeles insistența cu care se pistonează, de la nivel administrativ, asupra inițiativelor de înființare a noi Centre de Permanență la nivel județean și național, în condițiile în care aceleași fonduri pot fi utilizate mult mai eficient pentru susținerea organizării Unităților de Primiri Urgențe în structura spitalelor, înlăturându-se astfel povara cheltuielilor nedecontate ale camerelor de gardă dar și numărului mare de pacienți din județ, din zonele unde există tocmai centrele de permanență funcțioale, care ajung tot la UPU.
Dezechilibrul sistemului este, în primul rând, efectul incapacității autorităților de a rezolva problema serviciului medical de urgențăși al înțelegerii greșite a modului în care trebuie să funcționeze acest serviciu de la momentul preluării pacientului de către Ambulanțăși până la ieșirea lui din camera de gardă. În mod normal, actul medical nu se finalizeazăîn momentul în care pacientul a fost adus la camera de gardă. El se finalizează fie atunci când se stabilește dacă pacientul trebuie internat, se întocmește foaie de internare și toate cheltuielile se scad prin contractul spitalului cu Casa de Asigurări prin foaia raportată, fie când pacientul pleacă acasă de la camera de gardă, iar cheltuielile făcute în acest caz înseamnă carburantul pentru transport plus investigațiile care se fac pentru a se stabili dacă pacientul este sau nu un caz de urgență, la care se adaugă costurile medicației utilizate pentru stabilizarea stării de sănătate a acestuia. Însă trebuie găsită soluția eficientă pentru degrevarea Urgențelor de pacienți din localitățile județului care iau tot drumul Spitalului de la Crâng, deși ar putea primi asisntență medicală de urgențăîn centrele de permanență de care aparțin.
Centrele de permenență, un filtru ineficient
pentru UPU
În judetul Buzău funcțio nează, de aproximativ trei ani, două centre de permanență, unul la Vintilă Vodăși unul la Vernești. Primul a fost deschis în clădirea fostului spital, unde cei doi medici de familie au atras alți confrați din zonă. Centrul deservește o comunitate cu peste 23.000 de persoane din localitățile Vintilă-Vodă, Lopătari, Biso ca, Sărulești, Mânzălești, Beceni și Cernătești.
Centrul medical de permanențăînființat la Vernești deservește peste 5.000 de persoane. Personalul medical al centrului este format din 14 cadre medicale, șapte asistente medicale și șapte medici, și deservește populația localităților Vernești și Tisău.
Cele două centre de permanențăînființate în localități rurale din județ nu reprezintăînsăun filtru eficient pentru ca la secția UPU de la Spitalul Județean să ajungă doar pacienții care au o adevărată urgență medicală. Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean este veșnic aglomeratăși afluxul celor cu urgențe minore creează o stare de presiune continuăși asupra personalului medical insuficient. Limitarea numărului de internări prin UPU printr-o selecție „la sânge“ a tuturor cazurilor ar putea fi soluția principală pentru a reduce cuantumul cheltuielilor la Spitalul Județean.
În acest sens, centrele de permanență ar putea avea un rol important. Doar o treime din totalul prezentărilor la UPU în decurs de 24 de ore sunt urgențe care necesită internare. Celelalte cazuri sunt urgențe minore, care ar putea fi tratate în Ambulatoriu.Și, cum majoritatea celor care se prezintă la UPU locuiesc în oraș, probabil căînființarea unui Centru de permanență la Buzău ar putea fi o soluție pentru degrevarea medicilor de la UPU de un număr mare de pacienți.
Noul director interimar al Direcției de Sănătate Publică Buzău, economistul Daniela Dumitru, a primit deja prima misiune, la mai puțin de o săptămână de la instalare. Prefectul Maria Buleandră i-a cerut directoarei DSP să ia măsuri pentru o mai bună promovare a acestor centre în tândul populației, inclusiv cu sprijinul primarilor, astfel încât populația să nu mai ajungă să aglomereze „Urgen țele” Spitalului Județean.