În primele şase luni, companiile şi populaţia din judeţul Buzău au retras din depozitele bancare peste 42 de milioane de lei, o situaţie diametral opusă celei înregistrate în perioada similară a anului trecut, când firmele şi persoanele fizice îşi sporiseră economiile cu peste 100 de milioane de lei.
Dacă, în cazul populaţiei, la diminuarea rezervelor financiare o influenţă negativă a avut-o şi scandalul din Cipru – când statul a intenţionat să taxeze depozitele mai mici de 100.000 de euro şi a erodat astfel încrederea în siguranţa economiilor bancare -, în cazul companiilor, explicaţia constă în nevoia acută de finanţare a afacerilor, pe fondul blocării accesului la creditare.
Datele Băncii Naţionale arată că, în primele şase luni, economiile în lei ale persoanelor fizice au crescut uşor, cu 10 milioane de lei, până la 1,1 miliarde de lei; în schimb, cele în valută s-au redus cu 4 milioane de lei, la 318 milioane de lei.
În acelaşi timp, firmele şi-au retras 21 de milioane de lei din depozitele constituite în monedă naţională, iar valoarea acestora a scăzut la 160 milioane de lei. Mult mai afectate în semestrul I au fost rezervele financiare în valută, pe care agenţii economici aproape că le-au lichidat pe jumătate. Retragerile au însumat 25 de milioane de lei, băncile numărând acum în aceste conturi doar 37,4 mil. de lei.
Practic, adoptarea acestor soluţii pentru supravieţuirea afacerilor arată cât de critică este starea economiei. În loc să se îmbunătăţească, devine din ce în ce mai precară, firmelor fiindu-le aproape imposibil astăzi să-şi mai constituie rezerve financiare. Comparativ, în perioada similară a anului trecut, companiile buzoiene nu numai că reuşiseră să-şi păstreze intacte economiile în lei, ci le şi sporiseră pe cele cele în valută cu 11 milioane de lei.
Combinaţia letală: creditarea scade, restanţele cresc
Dacă în privinţa economisirii, situaţia este destul de gravă, nici creditarea nu merge mai bine. Singura componentă unde s-a înregistrat o creştere a soldului a fost cea a finanţării populaţiei pentru achiziţia de locuinţe. Fără doar şi poate, avansul acestor împrumuturi bancare a fost determinat de programul “Prima Casă”. În acest caz, volumul creditelor în lei a urcat cu 2 milioane de lei, la 36,9 milioane lei, iar al celor în valută cu 8 milioane de lei, la 327 milioane lei.
În schimb, buzoienii aproape au uitat ce înseamnă creditul de consum. Şi asta pentru că soldul împrumuturilor în lei a coborât cu 22 milioane de lei, la 462 milioane lei, iar al celor în valută, cu alte 14 milioane de lei, la 294 milioane lei.
Marea problemă a băncilor nu este însă scăderea creditării, ci combinaţia dintre această dezintermediere şi avansul restanţelor. Nici în Buzău, lucrurile nu stau altfel. Creditele scad, iar întârzierile la rambursarea împrumuturilor cresc. În primele şase luni din 2013, pentru finanţările acordate în monedă naţională, restanţele au urcat cu aproape 47 de milioane de lei, la 197 milioane de lei, de două ori mai repede decât în semestrul I din 2012, când întârzierile la plată crescuseră cu numai 21,4 milioane de lei. În acelaşi timp, restanţele la creditele în valută au avansat cu aproximativ 77 de milioane de lei, la 183,6 milioane lei, tot de două ori mai repede decât în perioada similară a anului trecut. Atunci creşterea a fost de 41 milioane lei, până la 134, 3 milioane lei.