Directorul Companiei de Apă, Ionel Tescaru, pare să fi intrat în panică după ce șeful său de partid, liderul PSD Buzău, deputatul Marcel Ciolacu, a anunțat public că este de acord cu punctele de vedere ale primarului Constantin Toma în legătură cu anumite intenții ale managementului operatorului regional de apă buzoian. Altfel nu se explică locvacitatea sa – epistolară, ce-i drept -, manifestată printr-un comunicat de presă-fluviu, al cărei scop declarat este o polemică cu primarul municipiului Buzău, mai precis o tentativă de a demonta, punct cu punct, cele susținute, în ultima jumătate de an, de acesta din urmă, în legătură cu activitatea Companiei de Apă și a conducerii acesteia. Ce este mai interesant în textul pe care îl veți găsi integral AICI, este faptul că, printr-o sumedenie de fraze și de acuze la adresa primarului Constantin Toma, directorul Ionel Tescaru nu face altceva decât să confirme cele susținute de acesta din urmă.
Metodă de măsurare a calității apei: numărul de reclamații la dispecerat
Unul dintre subiectele abordate este cel al apei murdare pe care buzoienii o primesc la robinete. Situație care devine insuportabilă de sărbători, când consumul atinge cote importante. Conducerea Companiei de Apă a găsit un indicator al „îmbunătățirii“ acestei situații în numărul mic de reclamații pe care compania o primește în zilele de sărbătoare: „Primarul municipiului Buzău, domnul Toma Constantin, a pornit, încă din perioada în care se pregătea să devină primar al Buzăului, o campanie susținută de manipulare împotriva Companiei de Apă Buzău, iar subiectul «apei murdare», invocat de nenumărate ori pentru acoperirea propriilor interese legate de controlul asupra operatorului regional buzoian, a fost unul dintre subiectele sale predilecte (…) Foarte important pentru noi este că numărul situațiilor în care buzoienii reclamă turbiditatea apei s-a restrâns drastic în ultimii ani. Spre exemplu, vârfurile de consum din 2016 (Anul Nou, Paște, începutul anului școlar, Crăciunul) nu au mai atras dereglarea indicatorului de turbiditate a apei. Mărturie stă evoluția numărului de reclamații la Dispecerat în ultimii ani“, spune Tescaru. Fără să se gândească la faptul că buzoienii s-au plictisit să sune, știind că o fac în zadar, sau că operatorii de la dispecerat nu răspund la telefon ori ridică, pur și simplu, receptoarele din furcă. Dacă cineva din apropierea managementului companiei ar contabiliza urările de bine care îi sunt adresate pe rețelele de socializare în acele zile, percepția ar fi alta.
„Precizăm că în luna martie 2016, specialiștii OJPC Buzău au făcut publice rezultatele unui control în urma căruia apa distribuită de operatorul regional buzoienilor este mai bună decât multe dintre mărcile de apă îmbuteliată aflate pe rafturile supermarketurilor“, se mai susține în comunicat. Aici, formularea ar fi trebuit să sune astfel: „apa distribuită de operatorul regional buzoienilor este mai puțin mizerabilă decât multe dintre mărcile de apă îmbuteliată aflate pe rafturile supermarketurilor“.
Nu sunt 50 kilometri de conducte din azbociment și oțel, ci 49,511
„Una dintre afirmațiile repetate cu obstinație și cu rea-credință de domnul Toma Constantin este aceea că în municipiul Buzău ar exista peste 50 de km de conducte din azbociment (la care adaugă, câteodată, și oțelul), material cancerigen care ar produce mari probleme sănătății publice. Iată care este realitatea: în municipiul Buzău există 6,511 km de fragmente de conducte din azbociment în sistemul de distribuție a apei potabile (…) Referitor la cadrul legal, populația municipiului Buzău trebuie să cunoască faptul că în Romania, folosirea azbocimentului a fost interzisă din 2006, în condițiile în care, în Buzău, nu mai fuseseră instalate de circa 30 de ani conducte din azbociment. Guvernul a stabilit, tot în 2006 (Hotărârea nr. 734 din 7 iunie 2006) că «produsele care conțin azbest și care au fost instalate sau se aflau în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viață al acestora». În ceea ce privește conductele din oțel, Primăria Buzău are în proprietate 43 de km de asemenea conducte, din care 34 de km sunt cu vechime de peste 30 de ani, majoritatea în stare bună de funcționare“, se arată în comunicatul de presă. Într-adevăr, aritmetica simplă ne demonstrează că nu este vorba despre 50 kilometri de conducte din azbociment și din oțel, ci 49,511. Iar despre cele de azbociment, substanță cancerigenă, aflăm, iată, că apa buzoienilor se plimbă prin ele cu voie de la… Guvernul Tăriceanu!
Hop și Hotelul „Crâng“!
În fine, managerul Companiei de Apă nu rabdă și face vorbire și despre mult disputata achiziție de acum doi ani, Hotelul „Crâng“; mai precis, vrea să îl contrazică pe primar, care a afirmat că noul sediu al companiei va mai înghiți încă 3 milioane de euro: „Invocarea sumei de 3 milioane de euro din fonduri europene pentru amenajarea noului sediu al Companiei de Apă este o minciună. De fapt, în proiectul de buget prezentat, nu există alocată suma de 3 milioane de euro sau echivalentul în lei al acesteia pentru amenajarea imobilului situat pe strada Spiru Haret. Suma amintită este prevăzută estimativ în listele de investiții prioritare aferente proiectului POIM 2014 – 2020 și reprezintă, de fapt, necesarul financiar estimat pentru realizarea unui sistem de conducere automată a datelor (SCADA) ce va permite automatizarea și controlul activității de captare, tratare, distribuție a apei pe întreaga arie de operare și va duce la eficientizarea serviciilor si la o utilizare mai bună a resurselor umane“. Deci primarul minte când vorbește despre suma în cauză, dar aceasta „este prevăzută estimativ în listele de investiții prioritare aferente proiectului POIM 2014 – 2020“, mai încearcă Tescaru să îi prostească pe buzoieni.