Cristinel Bîgiu, președintele suspendat al Consiliului Județean, păstra șpăgile la o femeie din oraș și își timitea angajatele să-i netezească drumul spre șpăgi. Informațile apar în referatul procurorilor anticorupție, citat de ,,Evenimentul Zilei“, din dosarul șefului Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, Georgian Surdu, acuzat de cumpărare de influență, după ce a primit un contract de 11 milioane de euro pentru reconstrucția unor drumuri în comuna buzoiana Ghergheasa.
Procurorii suțin că între salariații Consiliului Județean se cunoștea faptul că președintele instituției depozita importante sume de bani la la o persoană de încredere de sex feminin din municipiul Buzău, bani pe care îi primea de la diverse persoane. „O astfel de situație a avut loc în luna august 2013. În concret, numitul Bîgiu Marian Cristinel s-a deplasat la domiciliul acesteia din municipiul Buzău, și i-a dat spre păstrare suma de 50.000 de euro. A doua zi, sau a treia zi, numitul Bîgiu Marian Cristinel i-a transmis acesteia să-i dea din cei 50.000 de euro suma de 25.000 de euro unei nepoate a sus-numitului. Diferența de 25.000 de euro până la cei 50.000 de euro a fost cheltuită de numitul Bîgiu Marian Cristinel”, se arată în referatul procurorilor.
Cum se obțin banii de la ministerul lui Dragnea
În cursul lunii martie 2014, două salariate ale Consiliului Județean au fost trimise în comuna Ghergheasa, la solicitarea lui Bîgiu, care le-a cerut să ia legătura cu primarul localității, și să ia de la acesta proiectul privind canalizarea, alimentarea cu apă și asfaltarea localității. Cele două s-au deplasat la primăria Ghergheasa, au luat dosarul și l-au dus la Consiliul Județean Buzău, urmând ca președintele Bîgiu să îl trimită la Ministerul Dezvoltării în vederea obținerii finanțării.
Pe ce s-au dus banii
În vara anului 2013, directorul RA-APPS, Gabriel Georgian Surdu, i-a cerut președintelui Consiliului Județean să-i faciliteze obținerea unor contracte de lucrări în județul Buzău pentru SC ,,Construct Co Group” SRL. Președintele Consiliului Județean a fost de acord propunerea și l-a sprijinit pe Surdu să obțină un contract de lucrări pentru firma în cauză, în comuna Ghergheasa, cerând în schimbul intervenției sale pe lângă primarul localității 8% din valoarea contractului aproximativu 900.000 euro, din care a primit efectiv 75.000. De menționat că SC ,,Construct Co Group” SRL era condusă de Surdu printr-un intermediar. Cristinel Bîgiu l-a prezentat primarului localității Ghergheasa pe Horațiu Daniel Vidan Popa, iar la data de 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa și SC ,,Construct Co Group” S.R.L. a fost încheiat contractul de lucrări având ca obiect proiectarea și execuția ,,Modernizare drumuri de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare în comuna Ghergheasa, jud. Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei (10.977.780,91 euro), constând în îndrumarea metodologică privind aplicarea de către Primăria Ghergheasa a procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică/ acordurilor cadru, informarea Primăriei Ghergheasa asupra prevederilor legale și schimbărilor survenite la nivel legislativ în domeniul achizițiilor publice, verificarea documentațiilor aferente procedurilor de atribuire inițiate de către Primăria Ghergheasa, precum și a documentelor care au fost întocmite pe parcursul respectivelor proceduri și care au fost puse la dispoziția prestatorului de către primărie, precum și asistență în vederea întocmirii, de către Primăria Ghergheasa, a punctelor de vedere la contestațiile depuse în fața instituțiilor abilitate prin care se atacă acte ale instituției.
Directorul RA-APPS Georgian Gabriel Surdu a vândut la Buzău un „teren-fantomă“ de un milion de dolari
Directorul Regiei Autonome-Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, Georgian Gabriel Surdu, are mult mai multe legături cu Buzăul decât afacerea pentru care a fost ridicat de către DNA. Conform unui studiu „România Curată”, comparând declarațiile de avere pe anii 2008, 2009 și 2010 ale șefului RA-APPS, se observă mai multe neclarități. Astfel, directorul general Georgian Gabriel Surdu susține în declarația de avere pe 2010 că este proprietarul a cinci terenuri, printre care unul situat în Buzău, pe care-l deține din 2008. În declarația pe 2009 nu apare consemnat acest bun.
În același act oficial, șeful peste fosta gospodărie de partid arată că a vândut la sfârșitul anului 2009 un „teren Buzău” pentru 3.153.525 lei, bun care nu se regăsește în niciuna din declarațiile de avere anterioare. Terenul care nu apare în declarația de avere a fost înstrăinat unui om de afaceri buzoian.
Susținut de influenta grupare PNL Buzău
Surdu este în funcție din 2007 și a schimbat patru guverne fără ca cineva să se atingă de el. Este singurul mare funcționar public din România pe care l-au ținut în brațe premierii Tăriceanu, Boc, Ungureanu și Ponta. Suspect, având în vedere că atunci când se schimbă puterea sunt schimbați inclusiv portarii de la ministere.
Presa centrală notează că Surdu a ajuns șef la RA-APPS fiind numit în funcție de Călin Popescu Tăriceanu, grație lobby-ului grupului liberal de interese de la Buzău, grupare catalogată drept extrem de influentă la centru, condusă de Daniel Tudor, ex-președinte al Autorității de Supraveghere Financiară și fost soț al senatorului de Buzău Doina Tudor Recomandarea ar fi venit din partea ministrului PNL de atunci, al Agriculturii, Dan Munteanu, unul dintre ,,băieții de suflet“ ai lui Tăriceanu.
Practic, Surdu a fost luat de pe stradă și pus șef peste regia care administrează proprietăți – terenuri și clădiri – ce valorează sute de milioane de euro. De atunci, Surdu a lucrat numai la stat și este multimilionar în euro. Tot potrivit presei centrale, Surdu s-ar fi conectat rapid la gruparea lui Dorin Cocoș, cel care avea interese majore în afaceri cu RA-APPS, încă de pe vremea guvernării Năstase. În 2012, Surdu redevine liberal, soția ajunge deputat PNL, iar premierul Ponta îl menține în funcție, deși liberalii au ieșit demult de la guvernare.
Georgian Surdu a preluat conducerea Regiei de Stat în aprilie 2007, după ce premierul